Proiect de lege ce prevede că medicii care fac gărzi se vor putea pensiona mai devreme, depus la Senat la o zi după ce Parlamentul a votat creșterea vârstei de pensionare: 57 de medici au murit în timpul gărzilor în ultimii ani

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 29 noiembrie 2018, 15:37 Actualitate | Sanatate


Medic
Foto: pixabay.com
 documente
(29 Nov 2018) PDF, 20KB
(29 Nov 2018) PDF, 187KB
Un proiect de lege ce prevede ca gărzile efectuate de medici să fie luate în calcul ca vechime în muncă și "să poată diminua, simetric și echitabil, vârsta standard de pensionare" a fost depus joi la Senat. "57 de medici români au murit în timpul gărzilor sau după gărzi în ultimii ani", se arată în expunerea de motive. Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, medic și membru al Comisiei de Sănătate din Senat. Parlamentul a adoptat, în urmă cu o zi, o lege care prevede că medicii se vor putea pensiona, la cerere, la vârsta de 67 de ani. Legea adoptată ieri este puternic contestată de medici, care au acuzat că ar fi vorba despre o lege cu dedicație pentru ca șefii de secții din spitale să își poată păstra funcțiile, chiar dacă inițiatorii, Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii senatori PSD) susțin că inițiativa lor își propune să rezolve deficitul de medici.


Adrian Wiener, inițiatorul proiectului: "În ansamblul unei cariere, gărzile tind să cumuleze și peste 10 ani de muncă suplimentară"

"Am depus un proiect legislativ prin care gărzile efectuate de medici să poată diminua, simetric și echitabil, vârsta standard de pensionare. În ansamblul unei cariere gărzile tind să cumuleze și peste 10 ani de muncă suplimentară (weekend-uri, sărbători legale) și este absolut normal ca munca aceasta în regim de ‘tranșeu’ uneori, să poată compacta cariera unui medic ajuns la capătul resurselor fizice. E normal ca în unele specialități infuzia cu medici tineri să fie mai frecventă. Impactul bugetar e negativ, diferența dintre venitul unui medic primar gradația V și venitul unui specialist tânăr fiind sub pensia celui dintâi", afirmă senatorul USR Adrian Wiener, inițiatorul proiectului.

Peste 2.000 de medici români au semnat recent un memoriu în care cereau ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Memoriul a fost depus atât la Parlament, cât și la Ministerul Sănătății. (HotNews.ro a scris pe larg despre memoriul medicilor aici)

Proiectul de lege propune modificarea Alineatului (2) al articolului 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăți astfel:

"LEGE pentru modificarea și completarea alin. (2) de la art. 391 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Alineatul (2) al articolului 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

"(2) La cerere, medicii se pot pensiona la vârsta standard de pensionare, potrivit dreptului comun, diminuată cu maximum numărul de ore prestate în gardă peste gărzile obligatorii, fără diminuarea cuantumului pensiei."

Textul proiectului de lege și al expunerii de motive pot fi citite integral în doumentele atașate.


Proiectul de lege se adresează "medicilor care au ajuns la capătul resurselor biologice"

Potrivit expunerii de motive a propunerii de modificare a legii, "medicii efectuează două categorii de gărzi, unele obligatorii, pentru completarea normei legale de muncă, și altele peste norma legală de muncă, pentru asigurarea continuității serviciului medical, gărzi pentru care sunt obligați să încheie un contract individual de muncă cu timp parțial", iar "medicii care efectuează gărzi alocă un timp de muncă cu mult mai mare față de alte categorii profesionale".

"Alocarea acestui timp de muncă suplimentar și care nu are caracter ocazional, ci constituie o regulă în unitățile spitalicești, este de natură să uzeze fizic și psihic într-un grad mult mai mare persoanele ce desfășoară o astfel de activitate. Astfel, foarte frecvent medicii angrenați în serviciul de gardă manifestă așa numitul sindrom burnout sau sindromul epuizării profesionale, un termen definit în anii ’70 de psihologul american Herbert Freudenberger și care reprezintă o stare de epuizare fizică, dar și psihică, ce apare în special la profesiile care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii", se arată în expunerea de motive.

În expunerea de motive sunt citate și concluziile unui studiu efectuat în acest an de Colegiul Medicilor București, care arată că 55% dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri.

"Astfel, pentru respectarea nu numai a principiului egalității în drepturi, dar și pentru garantarea dreptului la sănătate și la viață a acestor persoane care, în interes general, desfășoară un volum de muncă cu mult peste durata normală de muncă avută în vedere, este, obiectiv vorbind, necesară o măsură de compensare a efortului prin luarea în calcul a orelor de muncă suplimentare atunci când se calculează vârsta de pensionare", se arată în expunerea de motive.

Potrivit documentului, "dincolo de aceste argumente de ordin juridic, este de notorietate faptul că, datorită lipsei cronice de personal medical, medicii din unitățile spitalicești sunt nevoiți să presteze un număr de ore în gardă cu mult peste durata legală de muncă. Această situație a depășirii timpului legal de muncă, coroborat cu desfășurarea unei activități extrem de stresante și de epuizante din punct de vedere fizic și psihic, a dus la numeroase cazuri de deces prematur în rândul medicilor".

"Dintr-o altă perspectivă trebuie observat faptul, nu lipsit de importanță, că această măsură este nu numai una legitimă și de echitate pentru medici, dar și corectă în raport cu faptul că ea va funcționa doar în măsura în care există această nevoie socială de prestare a serviciului de gardă peste durata legală de muncă. Altfel spus, în măsura în care deficitul de personal medical se va diminua ori va dispărea, nici medicii nu vor mai fi nevoiți să efectueze serviciul de gardă peste durata legală de muncă și, pe cale de consecință, vârsta de pensionare va fi vârsta standard."

"Apreciem că această posibilitate de ieșire la pensie cu câțiva ani mai repede față de vârsta standard de pensionare va fi folosită doar de medicii care au ajuns la capătul resurselor biologice și că vor fi înlocuiți de specialiști tineri. Diferența de venit, salariu de bază și venitul din gărzi dintre un medic primar gradația V și un medic specialist gradația 0/1 care i-ar lua locul depășește cuantumul pensiei cuvenite celui dintâi. Astfel apreciem impactul bugetar ca fiind nesemnificativ. Este absolut normal ca în cazul profesiilor cu grad mare de uzură, cu activitate care depășește cu mult timpul legal de lucru să existe reglementări specifice și nu norme generale, aplicabile tuturor salariaților", arată inițiatorul proiectului de lege, în expunerea de motive.


57 de medici români au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani


57 de medici au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani, în România. Lista acestor medici se regăsește în expunerea de motive a proiectului de lege ce propune ca vârsta de pensionare a medicilor să scadă raportat la gărzile efectuate. "În final, pentru a dimensiona în coordonate umane tragediile care stau în spatele oportunității acestei inițiative legislative atașez lista medicilor decedați în gardă sau după gardă în România ultimilor ani", arată senatorul Adrian Wiener, în expunerea de motive.

Decedați în gardă:

1. COSANA CLAICIU, 44 ani, medic cardiolog, Arad, 2018 (decedată în gardă)
2. ADRIAN FRONEA, 38 ani, medic ATI, Bucuresti, 2018 (decedat în gardă)
3. MARIUS DAN ROSOREANU, 70 ani, medic pediatru, Lipova, 2018 (decedat în gardă)
4. GRIGORE LUPESCU, 55 ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018 (până de curând făcuse 10 gărzi/ lună)
5. MARLENA STEFAN, 52 ani, SMURD, Galați, 2016 (decedată în gardă)
6. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Măcin, 2015 (decedată în gardă)
7. VICTOR MATEI, 62 ani, medic pediatru, Moreni, 2015 (decedat în gardă)
8. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Macin, 2015, (decedată în gardă)
9. IOSIF SASS, 57 ani, Mediaș, medic infecționist, 2013 (decedat în gardă)
10. GABRIEL JILAVU, 49 ani, medic ortoped, Botoșani, 2012 (decedat în gardă)
11. ION BOTEZATU, 62 ani, medic radiolog, Iași, 2012 (decedat în gardă)
11. OVIDIU LUCIAN BUMBEA, 46 ani, psihiatru, Alba Iulia, 2010 (decedat în gardă)
12. RAZVAN MUGUR TIMOFTE, medic chirurg, 43 ani, Slobozia, 2008 (decedat în gardă)
13. IOAN SZENPETERY, 59 ani, medic MF cu competență în medicina de urgență, Bistrița, 2010 (decedat în gardă)
14. RUSU MIHAI, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud, 2010 (decedat în gardă)
15. DANIEL DUMITRU NEATA, 54 ani, medic ortoped, Giurgiu, 2009 (decedat în gardă)
16. COSMIN GIUBELAN, 50 ani, medic chirurg, Târgu Jiu, 2008 (decedat în gardă)
17. ADRIAN STELIAN COMANICIU, 42 ani, medic chirurg, Sibiu, 2006 (decedat în gardă)
18. MARIA PETRASCU, 59 medic radiolog Rm Valcea 59 ani (decedată în gardă)
19. DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă)
20. VIORICA MOGLAN, 53 ani, medic ATI, Roman, 2003 (decedată în gardă)
21. MIHAI RUSU, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud (decedat în gardă)
22. MIHAELA DUMEA, 40 ani, UPU/ SMURD, 2016 (decedată în gardă - accident de elicopter)
23. LAURA VIZIREANU, 39 ani, SMURD, 2014 (decedată în gardă - elicopter SMURD prăbușit)
24. MUREȘAN RADU, 33 ani, medic militar, Cluj, 2014 (accident de elicopter)
25. LILIANA PUIU, 36 ani, SMURD, Iași, 2006 (decedată în gardă, accident de elicopter)
26 CARDOS MONICA, 33 ani, SMURD, 2003 (decedată în gardă - primul elicopter SMURD prăbușit)

Decedați imediat după gardă - de la o oră la câteva zile, brusc sau după o comă ireversibilă:


27. ANCA MARINESCU, 52 ani, medic de familie, Buzău, 2017 (decedată a doua zi după gardă)
28. CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă)
29. NEAGOE CATALIN, 49 ani, medic chirurgie generală, Lupeni 2017 (decedat după gardă)
30. PETRUȚA VĂDUVA, 32 ani, medic internist, Sibiu, 2016 (decedată a doua zi după gardă)
31. SILVIU GOTEA, 62 ani, medic UPU, Târgoviște, 2016 (decedat a doua zi după gardă)
32. HORIA GEORGESCU, 40 ani, medic chirurgie generală, Bucuresti, 2015 (intrat în comă a doua zi după gardă, decedat câteva zile mai târziu)
33. MIRITA ALEXANDRU, medic de familie, Dâmbovița, 2014 (decedat după gardă)
34. EUGENIU BOGDAN, 58 ani, medic internist, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
35. SILVIU PRIBEAGU, 51 ani, medic chirurg, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
36. EMIL CAPITANESCU, 54 ani, medic ginecolog, Craiova, 2005 (decedat a doua zi după gardă)
37. CIUCA, 43 ani, medic chirurgie cardio-vasculară, Târgu Mureș, 2004 (decedat a doua zi după gardă)

Decese în timpul serviciului:

38. PUȘCARIU CRISTINA, 60 ani, medic pneumolog, Ploiești, 2018 (decedată în timpul serviciului)
39. MINCA DANA, 50 ani, medic de familie, Caracal, 2014 (decedată în timpul serviciului)
40. CONSTANTIN BARBU, 57 ani, medic internist, Adjud, 2015 (decedat în timpul serviciului)
41. VIOREL FILIP, 50 ani, medic chirurg, Iași, 2012 (decedat în timpul serviciului)
42. VARASCIUC NICOLAE, 54 ani, medicina de urgență Vrancea, 2006 (decedat în timpul serviciului)
43. ION IVAN, 60 ani, medic pediatru, București, 2004 (decedat în timpul serviciului)
44. DAN VELCELEAN, 53 ani, medic de familie, 2008 (ucis de un pacient în cabinet)
45. MIRELA ADRICIOAIE, 44 ani, medic de familie, 2018 (intoxicație cu dioxid de carbon în timpul serviciului)

Morți subite:


46. IOAN PETRE LUPU, 50 ani, medic de familie, Florești (moarte subită)
47. DIANA VISINA, 50 ani, medic neurolog, Tg. Carbunesti (moarte subită)
48. ANCA LIVIA ZLOKONICA, 54 ani, medic de familie, Urziceni (moarte subită)
49. ADRIAN MIHAI NEGOITA, 36 ani, cardiolog, Buzău, 2017 (moarte subită)
50. VALENTIN DOBRU, 49 ani, medic ATI, Târgu Mureș, 2016 (moarte subită)
51. DAN CIOROIANU, 55 de, medic neurolog, Craiova, 2016 (moarte subită)
2. ALEXANDRU MIHAI TOM, 46 ani, medic interne și cardiologie, Codlea, 2016 (moarte subită)
53. MIRELA PROFIR, 46 ani, medic de familie, Craiova, 2014 (moarte subită)
54. CIOBESCU ION, 54 ani, medic chirurg, Lupeni, 2012 (moarte subită)
55. AURELIA RADULESCU, 67 ani, medic cardiolog, 2011 (moarte subită)
56. BENONE CARSTOCEA, 63 ani, medic oftalmolog (profesor universitar), București, 2011 (moarte subită)
57. PAUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită)


Parlamentul a votat miercuri ca medicii să se poată pensiona, la cerere, mai târziu, la 67 de ani. Emanuel Ungureanu: "Lege cu dedicație pentru dinozaurii șefi de secții"

Proiectul de lege care prevede că medicii se vor putea pensiona, la cerere, la vârsta de 67 de ani, a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților (for decizional). În timp ce inițiatorii proiectului, Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii senatori PSD) spun că inițiativa legislativă își propune să rezolve deficitul de medici, proiectul a fost puternic contestat chiar de către medici. Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor, a explicat recent, pentru HotNews.ro, că proiectul "nu rezolvă deficitul de medici din spitale". Bogdan Tănase spune că medicii pot rămâne și în prezent, la cerere, în sistem, cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor, "dar nu mai pot deține o funcție de conducere, aici este problema".

Citește și:

Proiectul de lege ce vizează modificarea art. 391, alin. (1) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost depus anul acesta, pe 3 iulie, la Senat, de Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii sunt senatori PSD), care au propus următoarea modificare: "Medicii se pensionează la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind menţinerea în activitate până la împlinirea vârstei de 67 de ani se depune, de către medic, la unitatea angajatoare în anul anterior împlinirii vârstei de pensionare şi cu cel puţin 3 luni înaintea datei de împlinire a vârstei de pensionare."

Deputații PSD Maricela Cobuz și Nicolaie-Sebastian Radu au depus un amendament care prevede ca medici să poată cere pensionarea la vârsta de 67 de ani doar în spitalele cu deficit de personal, însă amendamentul susținut de cei doi parlamentari PSD a fost respins chiar de colegii lor de partid.

Concret, acest proiect le va permite șefilor de secții din spitale care ating vârsta de pensionare prevăzută de lege (65 de ani) nu doar să mai rămână să profeseze ca medici, lucru care este posibil și în prezent, ci și să rămână șefi de secții în spitale, în cazul în care proiectul de lege va fi votat de Camera Deputaților. "Legea e făcută în favoarea celor care vor să rămână șefi de secții", a acuzat recent Maricela Cobuz, deputat PSD și medic, în timp de Emanuel Ungureanu (USR), vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, afirmă că "Deficitul de personal e folosit ca pretext. Toată dezbaterea s-a învârtit în jurul dinozaurilor".

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbaţi. Femeile se pot pensiona și ele, la cerere, la 65 de ani.

Bogdan Tănase, președinteleAlianței Medicilor, a declarat, pentru HotNews.ro, că "Proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare nu rezolvă deficitul de medici. Medicii își pot continua și acum activitatea peste vârsta de pensionare dar nu mai pot deține funcții de conducere, ceea ce această lege va permite. În momentul ăsta, se poate rămâne în sistem cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor. Dacă este cineva, spre exemplu, într-un spital din provincie care are o secție care nu poate funcționa, și sunt situații de genul ăsta, cu cererea respectivului medic și cu aprobarea conducerii și a Colegiului Medicilor, respectivul își poate continua activitatea, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema."

"Acest proiect de lege poate să fie cu dedicație pentru șefii de secții. Respectivul își poate continua activitatea de medic și acum, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema", confirmă Bogdan Tănase, care spune că inițiativa legislativă le va permite acestora nu doar să profeseze peste vârsta de pensionare, ci și, în cazul în care dețin o funcție de conducere (șef de secție în spital), să își poată menține această funcție.

"Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu", subliniază Bogdan Tănase.

"Proiectul ăsta care cere pensionarea la 67 de ani la cerere nu rezolvă problema deficitului de medici, nu face decât să pună o sarcină suplimentară pe umerii celor care sunt deja în sistem. Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu, asta este altă problemă. Dar, normal, pentru medicii care au un regim de lucru total diferit de al altor categorii profesionale, adică nu lucrează de la ora 8:00 la ora 16:00, ci lucrează în regim de gărzi, normal ar fi să se pensioneze și în funcție de acest regim de gărzi, pentru că gărzile efectuate nu se iau în considerare la calcularea vechimii în muncă în momentul de față", atrage atenția Bogdan Tănase.

Bogdan Tănase mai precizează că de această lege ar putea beneficia doar șefii de secții, nu și managerii de spitale: "Managerii, teoretic, nu îndeplinesc activitate medicală, iar un manager nu e neapărat și medic. Atâta timp cât sunt manageri, în principiu, nu pot opera sau nu pot face activitate medicală decât după ce își îndeplinesc orele de program ca manageri."

Emanuel Ungureanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a povestit pentru HotNews.ro, pe 6 noiembrie, cînd proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia de Sănătate, că "Azi a fost măcel în comisie, în sensul că s-au măcelărit între ei și PSD-iștii, a fost un conflict între generații pentru că în mod clar inițiativa legislativă a fost împinsă de Florin Buicu (președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților - n.red.) și 'Umefistan' nu pentru a acoperi deficitul din spitale, ci pentru ca unii încremeniți în timp și dornici de putere, ca Florin Stamatian (deputat PNL, membru al Comisiei de Sănătate și șeful Clinicii de Ginecologie I din Cluj Napoca - n.red.) și alții - Stamatian are 66 de ani și nu se dă dus - să acapareze sistemul pentru resuse și pentru că sunt bolnavi de putere. Stamatian era în conflict de interese și nu știu dacă a votat, dar a vociferat fără rușine pe tot parcursul dezbaterii. 'Umefistanul' a câștigat la scor strâns, semn că se schimbă totuși generațiile. Faptul că în unitățile sanitare cu deficit sunt probleme este folosit ca pretext."

Emanuel Ungureanu mai spunea că "Maricela Cobuz și Radu Sebastian, care sunt deputați PSD, au spus 'Ok, dacă e vorba despre asta, haideți să introducem un amendament care spune că doar în unitățile sanitare unde există deficit să poată să aibă medicul această posibilitate, să ceară să se pensioneze la 67 de ani.' Amendamentul a fost respins. Nici măcar toți PSD-iștii din comisie nu au fost de acord cu această derogare de la lege, care spune că în mod normal, toate categoriile salariale se pensionează la 65 de ani."

Vicepreședintele Comisiei de Sănătate, Emanuel Ungureanu, a anunțat că USR va ataca "pe toate căile pe care le vom găsi" această inițiativă legislativă, "mai ales că ea este oricum discriminatorie: pe toate specialitățile medicale ar trebui să se iasă la 67 de ani la cerere -medicii dentiști, medicii biologi. Nu e în regulă pentru că sunt medici de alte categorii care or să spună: 'Bine, dar noi de ce nu putem opta să ieșim la 67 de ani?' "

Concluzia lui Emanuel Ungureanu este că "Actuala majoritate nu gândește sistemul pentru doctori și pentru pacienți, ci doar pentru unii doctori care sunt în zone-cheie și care sugrumă sistemul sanitar de ani de zile. Pentru dinozauri a fost făcut acest proiect de lege, această dezbatere s-a învârtit în jurul dinozaurilor și nu în jurul ideii de bun simț ca atunci când există acest deficit, bineînțeles, dacă omul mai poate și vrea, să ajute pacienții. Acesta a fost doar un pretext. Interesul nostru nu este să omorâm medicii de bună credință, să îi împingem să moară în spitale până la 67 de ani, ideea este să găsim soluții."


Citeste mai multe despre   
















793 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version