Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova, a declarat luni într-un discurs belicos ținut în fața unei hărți cu Ucraina împărțită între vecinii săi, inclusiv România, că nu vor exista discuții de pace cu Kievul, relatează Reuters.

Dmtrii MedvedevFoto: Ekaterina Shtukina / AP / Profimedia

El a declarat în cadrul unei prelegeri intitulate „Fronierele geografice și strategice”, pe care a susținut-o la evenimentul „Cunoașterea. Întâi” organizat la Moscova, că Rusia va duce până la capăt „operațiunea militară specială” declanșată de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 și că aceasta se poate încheia doar cu capitularea Kievului.

Fostul președinte și premier al Rusiei, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin, a spus din nou că părțile Ucrainei revendicate de Rusia „trebuie să se întoarcă acasă”. El a lansat un apel asemănător și luna trecută, după căderea orașului Avdiivka și celelalte victorii repurtate recent în Ucraina de forțele armate ale Moscovei.

Medvedev a vorbit luni în fața unei hărți care arată o versiune ciopârțită a Ucrainei, în care Rusia ocupă estul și sudul țării, Polonia vestul, România regiunile Cernăuți și Vinița, în timp ce statul ucrainean ar urma să rămână într-un teritoriu mic concentrat în jurul Kievului.

„Unul dintre foștii lideri ai Ucrainei a spus la un moment dat că Ucraina nu este Rusia. Acest concept trebuie să dispară pentru totdeauna. Ucraina este cu siguranță Rusia”, afirmă Medvedev într-un moment al discursului său, stârnind un val de aplauze din partea celor prezenți la eveniment.

El a exclus orice discuții de pace cu actualul guvern ucrainean condus de Volodimir Zelenski și a declarat că orice conducere viitoare a Ucrainei va trebui să țină cont de „noua realitate de pe teren”, un termen folosit de oficialii de la Moscova pentru a se referi la acceptarea de către Kiev și partenerii săi a anexării teritoriilor ucrainene pe care forțele ruse le-au ocupat și pe care Vladimir Putin le-a declarat alipite la Rusia: Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie.

Dmitri Medvedev a prezentat harta cu Ucraina împărțită între vecini în 2022

Medvedev a prezentat pentru prima oară harta cu statul ucrainean divizat între vecini în iulie 2022, harta de la momentul respectiv arătând, la fel, că regiunile Vinița și Cernăuți ar aparține României, în timp ce estul Ucrainei, cu orașe precum Liov, Ternopil și Jîtomir și ar fi anexate de Polonia.

Oficialul rus a declarat la momentul respectiv despre hartă că ar fi fost întocmită de „analiști occidentali”, fără a oferi mai multe detalii. Singura diferență între harta pe care a prezentat-o atunci și cea în fața căreia a vorbit acum este reprezentată de culorile diferite folosite pentru a ilustra teritoriile diferitelor țări cu care Ucraina se învecinează.

După eșecul forțelor de invazie de a cuceri Ucraina în cadrul unei ofensive-fulger, propaganda rusă, dar și înalți oficiali de la Moscova, au încercat să promoveze ideea că vecinii Ucrainei ar fi interesați de anexarea unor teritorii ale sale.

Rusia vorbește de aproape 2 ani de planuri de divizare a Ucrainei între țările vecine

De exemplu, Nikolai Patrușev, superiorul lui Medvedev în Consiliul de Securitate al Rusiei, afirma pe 31 mai 2022 că Polonia „trece deja la acțiuni de confiscare a teritoriilor ucrainene”.

„De asemenea, așa-zișii parteneri occidentali ai regimului de la Kiev nu se opun să profite de situația actuală pentru propriile lor interese egoiste și au planuri speciale pentru pământurile ucrainene (...) Aparent, Polonia trece deja la acțiuni de confiscare a teritoriilor ucrainene din vest”, a declarat atunci Patrușev, președintele Consiliului de Securitate de la Moscova, la o întâlnire ce a avut loc în regiunea Volga a Rusiei.

„O confirmare vie a acestui lucru a fost vizita la Kiev a președintelui polonez [Andrzej] Duda, precum și declarațiile sale conform cărora granița polono-ucraineană va înceta în curând să mai existe”, a spus Patrușev după ce la începutul lui mai 2022 Duda a propus un nou acord de prietenie între Polonia și Ucraina, afirmând că granița dintre cele două țări ar trebui să unească, nu să divizeze.

Patrușev, considerat ideologul Kremlinului și succesorul aparent al președintelui Vladimir Putin, a mai declarat la momentul respectiv că „o serie de state lucrează activ deja la dezmembrarea sa (a Ucrainei)”.

Comentariile sale de atunci au venit la aproximativ o lună după ce Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), afirma că Statele Unite și Polonia, două dintre statele care au acordat cel mai consistent sprijin militar Kievului, plănuiesc să divizeze Ucraina.

„Potrivit informațiilor primite de SVR, Washingtonul și Varșovia lucrează la planuri de a stabili controlul politic și militar strâns al Poloniei asupra posesiunilor sale istorice din Ucraina”, afirma Narîșkin pe 28 aprilie 2022 într-un comunicat remis presei de serviciul de informații pe care îl conduce.

Dmitri Medvedev a recunoscut că Rusia nu va lăsa niciodată în pace Ucraina

În contextul în care în presa occidentală au început să apară din nou zvonuri despre presupuse tatonări în culise cu Moscova pentru reluarea discuțiilor de pace, Dmitri Medvedev declara în luna ianuarie a acestui an că Rusia va fi mereu în război cu Ucraina, iar un motiv pentru un atac va fi găsit şi peste 10 sau 50 de ani.

„Existenţa Ucrainei este fatală pentru ucraineni. Şi nu mă refer doar la starea actuală, la regimul politic de tip Bandera. Vorbesc despre orice, absolut orice Ucraina. De ce? Existenţa unui stat independent pe teritoriile istorice ruseşti va fi acum un pretext constant pentru reluarea ostilităţilor”, a scris fostul preşedinte și premier rus pe Telegram în data de 17 ianuarie.

„Este prea târziu. Oricine se va afla la cârma noii entităţi canceroase numite Ucraina, nu va adăuga legitimitate guvernării sale şi statut juridic 'ţării' în sine. Probabilitatea unei noi ciocniri va rămâne la nesfârşit. Practic, întotdeauna. Mai mult decât atât, există 100% şanse de a avea un nou conflict, indiferent ce documente de securitate semnează Occidentul cu regimul marionetă de la Kiev. Acesta (conflictul - n.r.) nu va fi oprit de asocierea Ucrainei la UE şi nici măcar de aderarea acestei ţări artificiale la NATO. Acest lucru se poate întâmpla peste 10 sau 50 de ani”, mărturisea el le momentul respectiv.

Medvedev mai nota în mesajul său de atunci că ucrainenii, „indiferent cât de mult le doresc moartea ruşilor acum” şi „indiferent cât de mult urăsc conducerea rusă”, vor alege într-o zi să trăiască într-un „mare stat comun”, în loc să lupte la nesfârşit şi să moară.

„Cu cât mai repede ucrainenii realizează acest lucru - cu atât mai bine”, concluziona Dmitri Medvedev.

Urmărește ultimele evoluții din a 740-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.