O secțiune a căii ferate din apropierea orașului Nijni Tagil din regiunea Urali din Rusia a fost lovită de o „bubuitură”, au relatat luni agențiile de presă rusești TASS și RBC, citând procuratura pentru transporturi.

Linia feroviară Baikal-Amur din RusiaFoto: Vitaliy Arutjunov / Sputnik / Profimedia

Mass-media din Rusia folosește frecvent termenul „bubuitură” ca eufemism pentru explozie, notează Reuters.

Canalul de Telegram Baza, una dintre cele mai populare canale de informare în Rusia, cu surse în cadrul serviciilor de securitate, a relatat că explozia pe calea ferată a avut loc în apropierea stației San-Donato, aproape de un depozit de petrol.

Luna trecută, o sursă ucraineană a declarat pentru Reuters că agenția de spionaj intern a Ucrainei a detonat explozibili pe o linie de cale ferată rusească din adâncul Siberiei, al doilea atac într-o săptămână asupra rutelor de aprovizionare militară din zonă.

Agențiile de presă rusești au transmis luni că nimeni nu a fost rănit și că nu au existat pagube în urma ultimului incident.

RBC, citând Căile Ferate Ruse, a mai scris că traficul în zonă a fost „restricționat”, iar unele trenuri ar putea circula cu întârziere.

Ucraina a revendicat sabotaje feroviare în Extremul Orient rus

Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a desfăşurat două operaţiuni de sabotaj asupra trenurilor ruseşti care transportă carburant în regiunea Buriatia, în Extremul Orient rus, informa luna trecută o sursă din structura militară de la Kiev, în timp ce ziarul rusesc Kommersant a scris că anchetatorii ruşi au stabilit că incendierea unui tren în cel mai lung tunel feroviar al Rusiei a fost rezultatul unui „act terorist” efectuat de autori neidentificaţi.

Primul atac a fost efectuat în tunelul Bessolov din republica Buriatia, unde au fost detonate patru dispozitive explozive la trecerea unui tren care transporta carburant, apoi a fost executat un al doilea sabotaj asupra unei căi ferate alternative pe unde a fost deviat traficul după primul sabotaj. Deflagraţia în cel de-al doilea sabotaj a fost declanşată în momentul în care un tren cu carburant „traversa un pod înalt de 35 de metri”, fiind vorba despre podul Certov. Kievul a urmărit astfel să scoată din funcţiune respectiva linie de cale ferată ce face legătura cu China şi Mongolia, a mai spus sursa militară ucraineană.

Kievul a revendicat numeroase atacuri asupra teritoriului rus de la începutul războiului declanşat de Rusia în februarie 2022, dar a fost prima dată când serviciile secrete ucrainene au executat astfel de operaţiuni la mii de kilometri de linia frontului.

Serviciile speciale de la Kiev apelează tot mai mult la astfel de sabotaje ca tactică de război asimetric pentru a perturba logistica armatei ruse, în timp ce contraofensiva armatei ucrainene nu a dat rezultate şi acum trupele ruse au trecut la ofensivă în unele sectoare ale frontului.

Pe lângă atacurile din spatele liniei frontului asupra unor ţinte ruseşti, precum depozite de muniţii, poduri strategice (cum au fost sabotajele asupra podului Crimeii), centre de comandă, baze aeriene sau linii feroviare, au fost efectuate de asemenea atacuri în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia şi chiar pe teritoriul rus care au ucis responsabili ruşi ori susţinători ai Kremlinului, cum a fost moartea unui celebru blogger militar rus într-un atentat cu bombă la Sankt Petersburg sau uciderea Dariei Dughina, fiica lui Aleksandr Dughin, scriitor naţionalist rus apropiat al Kremlinului.

Soţia şefului serviciului militar de informaţii ucrainean (GRU), Kirilo Budanov, pe care Moscova îl consideră artizanul unora dintre aceste sabotaje, a fost otrăvită cu metale grele în noiembrie anul trecut, acţiune despre care Kievul nu a oferit detalii, dar o pune pe seama serviciilor secrete ruseşti.

____