Economistul franco-polonez Daniel Foubert afirmă că blocarea aderării României la spațiul Schengen de către Austria este „exact ceea ce vrea Rusia” și acuză Viena că este „calul troian” al Moscovei în Uniunea Europeană.
Foubert amintește într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter că Austria a devenit unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei în Europa, în pofida faptului că face parte din UE și instituțiile europene.
„Legăturile istorice ale Austriei cu Rusia datează de secole, dar perioada de după Războiul Rece a marcat o transformare. Relația a devenit în mare parte economică. Rusia a fost unul dintre furnizorii energetici cheie ai Austriei, companiile austriece având investiții semnificative în Rusia”, afirmă economistul.
În ceea ce privește neutralitatea militară a Austriei, consfințită după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, aceasta a permit Vienei să fie un pod între Est și Vest, spune Foubert.
„Deși această poziționare aduce beneficii relațiilor diplomatice, criticii argumentează că ea facilitează influența rusească în problemele europene. Folosirea de către Rusia a 'puterii soft' în Austria, prin schimburi culturale, organizații de tip think tank și mass-media, joacă de asemenea un rol”, explică el.
Foubert oferă apoi mai multe exemple ale modului în care Viena a ezitat să ia măsuri împotriva Rusiei, în pofida îngrijorărilor provocate de o serie de acțiuni ale Moscovei.
Austria nu a luat măsuri împotriva Rusiei după asasinarea unui disident cecen la Viena
Un asemenea caz a avut loc în 2003, când un agent al SVR, Serviciul de Informații Externe al Rusiei, a fost surprins vorbind despre mite oferite de Moscova unor oficiali polonezi de rang înalt. Șase ani mai târziu, Umar Ismailov, un fost bodyguard al lui Ramzan Kadîrov devenit între timp un critic vocal al liderului cecen, a fost asasinat tocmai la Viena.
În pofida faptului că poliția austriacă a considerat că asasinatul a fost ordonat de Kadîrov, guvernul condus atunci de cancelarul social-democrat Werner Faymann nu a luat nicio măsură notabilă împotriva Moscovei.
Foubert notează de asemenea că, în pofida faptului că relațiile Rusiei cu Occidentul au început să se deterioreze după anexarea ilegală a Crimeii de către guvernul lui Vladimir Putin și declanșarea războiului separatist din Donbas, Austria a continuat să își mențină relațiile diplomatice și cooperarea economică cu Moscova la aceleași niveluri.
Doar doi ani mai târziu, Partidul Libertății din Austria (FPO) semna un acord de cooperare cu partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin iar în 2018 cancelarul Sebastian Kurz, liderul Partidului Popular Austriac, își exprima speranța față de o nouă apropiere între UE și Rusia.
Gazul rusesc, liantul între Austria și Rusia
Tot în 2018 Austria a fost singura țară importantă din UE care nu a expulzat diplomați ruși după otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei sale, Iulia, în Marea Britanie, unde acesta s-a refugiat.
În același an președintele Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială în Austria după realegerea sa, semnând la Viena un acord pentru a extinde livrările de gaz rusesc către Viena până în 2040.
Măsura a venit în pofida faptului că un fost colonel al armatei austriece a fost găsit vinovat de spionaj în favoarea Rusiei și condamnat la 30 de ani de închisoare. Un mandat de arestare internațional a fost emis pe numele ofițerului GRU, Direcția Principală de Informații a Rusiei, care se ocupa de menținerea legăturilor cu fostul ofițer al armatei austriece.
Însă cancelarul Kurz a invocat la momentul respectiv neutralitatea Austriei pentru a justifica de ce guvernul său nu va lua „măsuri unilaterale” împotriva Rusiei.
Un an mai târziu președintele austriac Alexander Van der Bellen afirma că Austria își va menține participația în proiectul Nord Stream 2, în pofida sancțiunilor decise de Statele Unite la momentul respectiv.
Cancelarul austriac l-a vizitat pe Vladimir Putin la Moscova după începerea războiului din Ucraina
Austria a expulzat pentru prima oară un diplomat rus abia în 2020, în urma implicării acestuia într-un scandal de spionaj industrial.
Daniel Foubart amintește de asemenea că, după începerea războiului din Ucraina, Viena a susținut sancțiunile decise de UE împotriva Rusiei, ceea ce a făcut Moscova să includă Austria pe lista sa a „țărilor neprietenoase”, alături de toate celelalte state membre ale blocului comunitar.
Cu toate acestea, cancelarul austriac Karl Nehammer a devenit în aprilie 2022 primul lider european care l-a vizitat pe Putin la Moscova, invocând discuții în vederea încheierii războiului.
„Fără România în Schengen => mai puține investiții în infrastructură => mai puțină infrastructură pentru a susține operațiunile NATO de pe flancul estic”, conchide Daniel Foubart.
CEO al firmei de consultanță Excalibur Insight ce își are sediul la Varșovia, Foubart și-a luat licența în istorie la Universitatea Sorbona, unde a urmat apoi și studii masterale în Relații Internaționale. La prestigioasa universitate franceză el a obținut și o diplomă de licență în Civilizația poloneză, în timp ce de la Facultatea de Business Neoma a obținut un masterat în Finanțe.
Urmărește ultimele evoluții din a 496-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
11
44
