Liderul mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin este cunoscut pentru ieșirile furtunoase în care atacă șefii din armata rusă, iar revolta militară pornită vineri seară și înăbușită a doua zi a stârnit un adevărat haos în Rusia, sfindându-l pe președintele rus Vladimir Putin.

Evgheni Prigojin în RostovFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat președintele rus Vladimir Putin în cele peste două decenii la putere s-a stins în 24 de ore după ce liderul rebel al Wagner a ordonat trupelor sale să mărșăluiască spre Moscova, dar cu 200 de km înainte de destinație s-au oprit brusc în urma unui acord cu Kremlinul pentru a pleca în exil în Belarus.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a negociat un acord cu liderul grupului Wagner, care a acceptat să detensioneze situația din Rusia, potrivit Reuters.

Astfel, Evgheni Prigojin a fost de acord să oprească mișcarea mercenarilor prin Rusia, cu condiția garantării siguranței mercenarilor.

Detalii exacte despre acord nu au fost prezentate, însă Rusia a renunțat la dosarul de trădare deschis împotriva lui Prigojin, iar acesta ar trebuie să meargă în exil în Belarus, susține Kremlinul.

Ultimele imagini cu Prigojin au fost sâmbătă seară, când s-a retras împreună cu forțele sale din Rosov, în aplauzele localnicilor.

Prigojin tace

De atunci, serviciul de presă al liderului Wagner nu a mai transmis niciun mesaj. Dispariția pare suspectă în condițiile în care Prigojin relatează des despre acțiunile sale și răspunde mesajelor venite de la presa rusă, uneori și mass-media internaționale, dar într-un mod ironic.

Autortiățile locale au anunțat că lucrurile au revenit la normal în Rostov, unde mercenarii lui Prigojin au capturat cartierul militar rusesc fără să tragă un foc.

Până în acest moment nu există informații despre sosirea lui Prigojin în Belarus, așa cum a fost înțelegerea anunțată de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al liderului rus.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin a promis că îi va pedepsi pe cei care se află în spatele răsmeriței interne conduse de fostul său aliat, catalogând insurgența Wagner drept „trădare" și „un cuțit înfipt în spate”.

Permițându-le lui Prigojin și forțelor sale să părăsească Rusia, „cel mai înalt obiectiv" al lui Putin a fost „să evite vărsarea de sânge și confruntările interne cu rezultate imprevizibile", a spus Peskov.

Probleme pentru armata rusă în stăvilirea rebeliunii?

Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că Kremlinul a avut dificultăți în a răspunde corespunzător la rebeliune, unul dintre motive fiind, cel mai probabil, pierderile grele suferite de Rusia în Ucraina.

Mercenarii Wagner ar fi putut probabil să ajungă la periferia Moscovei dacă Prigojin ar fi ales să le ordone acest lucru, susțin analiștii ISW.

Duminică dimineață, unele restricții erau încă în vigoare de-a lungul autostrăzii dintre Moscova și Rostov pe Don, deși restricțiile de trafic erau treptat ridicate în alte locuri.

Pentru moment nu se știe dacă acordul intermediat de Belarus a rezolvat și principala problemă reclamată de Prigojin: îndepărtarea de la conducere a departamentului rus al apărării a lui Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov, cu care liderul mercenarilor s-a războit în ultima vreme, culminând cu răsmerița de sâmbătă.

Spionajul american știa că Prigojin se va răscula

Agenţiile de spionaj americane au cules informaţii care sugereau că liderul Wagner, Evgheni Prigojin, plănuia să acţioneze împotriva conducerii militare a Rusiei încă de la jumătatea lunii iunie, a relatat presa americană, conform The Guardian.

Cu toate acestea, oficialii americani au păstrat tăcerea pentru a nu fi acuzați că orchestrează o lovitură de stat.

Negocieri secrete cu Kremlinul

Administrația prezidențială a Rusiei a încercat să negocieze cu liderul mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, după ce a făcut apel la o revoltă împotriva înaltului comandament militar rus, potrivit unei surse de la Kremlin, citată Important Stories și The Moscow Times.

„Kremlinul a încercat ieri să negocieze cu Prigojin. El a primit un telefon de la Administrația Prezidențială care îi sugera să dea înapoi și că toate mesajele sale ar trebui să fie explicate prin faptul că a fost atacat cibernetic și i-a fost falsificată vocea", a declarat sursa.

Sursa a subliniat că oficialii Kremlinului, nu președintele Vladimir Putin, au fost cei care l-au sunat pe șeful mercenarilor.

Prigojin nu a fost de acord cu termenii Kremlinului, iar președintele rus a dat atunci ordinul de a deschide un dosar penal împotriva lui, a adăugat sursa.