Anunțul lui Vladimir Putin privind viitoarea amplasare de arme nucleare rusești în Belarus a generat reacții prudente în lumea occidentală, iar analiștii au pări diferite pe această temă, unii spunând că este o decizie majoră, alții că nu schimbă aproape deloc situația.

Racheta balistica intercontinentala la o parada din Piata Rosie, MoscovaFoto: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images

Deși nu este neașteptată, iar Putin a susținut că decizia nu va încălca promisiunile de neproliferare nucleară, este unul dintre cele mai pronunțate semnale nucleare ale Rusiei din cele 13 luni de la începerea invaziei în Ucraina, notează reuters.

Statele Unite - cealaltă superputere nucleară a lumii - au reacționat cu prudență la declarația lui Putin, un oficial de rang înalt al administrației afirmând că nu există semne că Moscova ar intenționa să-și folosească armele nucleare.

Putin a comparat planurile sale cu staționarea de către SUA a armamentului său în Europa și a spus că Rusia nu va transfera controlul bombelor nucleare către Belarus.

Dar totuși, va fi pentru prima dată de la mijlocul anilor 1990 încoace când Rusia ține astfel de arme în afara țării.

„O mutare cu adevărat semnificativă"

„Nu este nimic neobișnuit nici aici: în primul rând, Statele Unite fac acest lucru de zeci de ani. De mult timp și-au desfășurat armele nucleare tactice pe teritoriul țărilor lor aliate", a afirmat Putin sâmbătă la televiziunea de stat.

„Am convenit că vom face același lucru - fără a ne încălca obligațiile, subliniez, fără a ne încălca obligațiile internaționale privind neproliferarea armelor nucleare", a susținut liderul de la Kremlin.

Unii analiști nu cred însă că e vorba de o acțiune obișnuită a Moscovei.

„Este o mutare cu adevărat semnificativă", a declarat Nikolai Sokol, cercetător senior la Centrul pentru dezarmare și neproliferare din Viena.

„Rusia a fost întotdeauna foarte mândră că nu are arme nucleare în afara teritoriului său. Așa că, acum, da, schimbă acest lucru și este o mare schimbare”, a adăugat el.

De asemenea, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare a calificat anunțul lui Putin drept o escaladare extrem de periculoasă.

"În contextul războiului din Ucraina, probabilitatea unei erori de calcul sau a unei interpretări greșite este extrem de mare. Împărțirea armelor nucleare înrăutățește foarte mult situația și riscă consecințe umanitare catastrofale", a acuzat organizația într-o postare pe Twitter.

O „decizie fără nicio utilitate militară”

Alți experți consideră, însă, că mutarea unor arme militare „în curtea” dictatorului belarus Alexander Lukașenko nu schimbă aproape deloc situația.

„Acest lucru face parte din jocul lui Putin pentru a încerca să intimideze NATO... deoarece nu există nicio utilitate militară în a face acest lucru în Belarus, deoarece Rusia are atât de multe dintre aceste arme și forțe în interiorul Rusiei", a declarat Hans Kristensen, director al proiectului de informare nucleară de la Federația Oamenilor de Știință Americani.

O opinie similară au și experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), care au spus că decizia „este irelevantă pentru riscul de escaladare a războiului nuclear, care rămâne extrem de scăzut”, iar „Putin încearcă să exploateze temerile occidentale privind escaladarea nucleară”

„Rusia dispune de mult timp de arme cu capacitate nucleară capabile să lovească orice țintă pe care armele nucleare tactice cu baza în Belarus ar putea-o atinge”, subliniază ISW, care continuă să aprecieze că „Putin este un factor decizional care are aversiune față de risc și care amenință în mod repetat că va folosi arme nucleare fără a avea intenția de a le pune în aplicare, pentru a zduncina hotărârea Occidentului”.

Institutul amintește și că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că recenta vizită a președintelui chinez Xi Jinping în Rusia a redus șansele ca forțele rusești să folosească arme nucleare, deoarece Xi i-a spus „foarte, foarte clar" lui Putin că nu ar trebui să folosească arme nucleare.

Vladimir Putin: Nu le predăm controlul armelor nucleare

Putin nu a precizat când vor fi transferate armele în Belarus, care are granițe cu trei membri NATO - Polonia, Lituania și Letonia. El a spus că Rusia va finaliza construcția unei instalații de stocare în acest stat până la 1 iulie.

De asemenea, nu a fost clar unde în Belarus vor fi amplasate armele. Transferul ar extinde capacitatea de atac nuclear a Rusiei de-a lungul graniței estice a NATO.

Deși Kremlinul nu a confirmat niciodată public acest lucru, Occidentul spune de mult timp că Rusia păstrează rachete cu capacitate nucleară în Kaliningrad, exclava sa de pe coasta baltică, situată între Polonia și Lituania, membre NATO și Uniunea Europeană.

Putin a afirmat că președintele belarus Alexander Lukașenko i-a cerut de mult timp desfășurarea de astfel de arme. Lukașenko nu a reacționat încă la anunțul de sâmbătă al liderului de la Kremlin.

Vladimir Putin a subliniat că Rusia va păstra controlul asupra acestora: „Nu le predăm (armele). (Așa cum) SUA nu le predau (pe acestea) aliaților săi. Practic, facem același lucru pe care ei îl fac de un deceniu", a declarat Putin.

Rusia a staționat în Belarus 10 avioane capabile să transporte arme nucleare tactice, a declarat Putin, adăugând că a transferat deja către Belarus un număr de sisteme de rachete tactice Iskander care pot lansa și arme nucleare.

Americanii nu sunt impresionați, ucrainenii spun că Belarusul e un „ostatic nuclear”

Un înalt oficial al administrației SUA a reaționat la anunțul lui Putin amintind că Rusia și Belarus discută de ceva timp despre transferul de arme nucleare.

„Nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta propria poziție nucleară strategică și nici indicii că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară. Rămânem angajați în apărarea colectivă a alianței NATO", a declarat acesta.

Rusia a luat Belarusul drept „ostatic nuclear", a declarat transmis duminică Ucraina

Secretarul Consiliului de Securitate ucrainean, Oleksii Danilov, a spus că decizia este un „pas spre destabilizarea internă a țării".

Anunțul președintelui rus „maximizează nivelul de percepție negativă și de respingere publică a Rusiei și a lui Putin în societatea belarusă", a adăugat Danilov.