Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014, nu va mai fi niciodată parte a Ucrainei, a declarat luni președintele croat Zoran Milanovic în timpul unor observații în care își detalia obiecția ca Zagrebul să ofere ajutor militar Kievului, relatează Reuters.

Presedintele croat Zoran Milanovic a amenintat cu retragerea trupelor croate din NATOFoto: Armend NIMANI / AFP / Profimedia

În decembrie, parlamentarii croați au respins propunerea ca țara să se alăture unei misiuni a Uniunii Europene în sprijinul armatei ucrainene, reflectând diviziunile profunde dintre Milanovic și prim-ministrul Andrej Plenkovic.

Un critic vocal al politicii occidentale în Ucraina, Milanovic a spus că nu vrea ca țara sa, cel mai nou stat membru al UE, să se confrunte cu ceea ce el a numit consecințe potențial dezastruoase a războiului din Ucraina.

Milanovic spune că ajutorul militar occidental este profund imoral

Ceea ce face Occidentul în privința Ucrainei „este profund imoral pentru că nu există o soluție (la război)”, a declarat Milanovic reporterilor în timpul unei vizite la cazărmi militare din orașul Petrinja din est, referindu-se la sprijinul militar occidental pentru Kiev.

El a adăugat că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu va face decât să apropie Rusia de China.

„Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a adăugat Milanovic.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va recuceri Crimeea, capturată și anexată de Rusia în 2014, într-o mișcare nerecunoscută de majoritatea celorlalte țări.

Rusia spune că un referendum organizat după ce forțele ruse au cucerit peninsula a arătat că oamenii din Crimeea doresc cu adevărat să facă parte din Rusia. Referendumul nu este recunoscut de majoritatea țărilor.

Milanovic acuză Occidentul de dublu standard

Milanovic a criticat țările occidentale pentru că folosesc standarde duble în politica internațională, spunând că Rusia va invoca ceea ce el a numit „anexarea Kosovo” de către comunitatea internațională ca scuză pentru a lua părți din Ucraina.

Milanovic se referea la declarația de independență a Kosovo în 2008, în urma unui război din 1998-1999, în care țările NATO au bombardat Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru, pentru a proteja Kosovo, majoritar albanez.

„Am recunoscut Kosovo împotriva voinței unui stat (Serbia) căruia îi aparținea Kosovo”, a spus el, avertizând că nu pune sub semnul întrebării independența Kosovo, ci conceptul unui dublu standard occidental.

Milanovic, un fost premier croat din Partidul Social Democrat (SDP), a adoptat o atitudine anti-UE de când a preluat funcția de președinte, în cea mai mare parte ceremonială, aliniindu-și politicile cu cele ale premierului Ungariei, Viktor Orban, și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.

Săptămâna trecută, Zoran Milanovic a spus că trimiterea unor tancuri occidentale în Ucraina va prelungi războiul acestei ţări cu Rusia, iar dacă Washingtonul şi Moscova nu ajung la un acord, al treilea război mondial va începe.

Preşedintele Croaţiei a dezaprobat-o pe şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care ar fi afirmat în faţa Consiliului Europei că aliaţii occidentali trebuie să fie uniţi, întrucât „luptăm într-un război împotriva Rusiei, nu între noi”.

„Poate că Germania este în război cu Rusia. Le urez succes de data asta, să se termine mai bine ca acum 70 de ani, dar noi nu suntem în război cu nimeni”, a reacţionat preşedintele croat. „Ea (Annalena Baerbock) ne spune că noi toţi suntem în război cu Rusia. Noi nu suntem, America este, noi suntem doar pioni”, a concluzionat el.