Un fost colonel şi mai mulţi comentatori militari ruşi îşi fac auzit din ce în ce mai deschis dezacordul cu felul în care Moscova duce războiul în Ucraina. Un epifenomen sau o tendinţă de fond periculoasă pentru Vladimir Putin?

Colonelul in rezerva Mihail HodarionokFoto: Captura video

Pilula este greu de înghiţit. "Trebuie să fii idiot ca să nu înţelegi că în a treia lună de război nu faci aşa?", s-a enervat la jumătatea lunii mai Iuri Kotenok, un analist militar rus foarte urmărit pe Telegram,, potrivit Rador care citează France 24.

Un alt comentator şi fost soldat în Donbas, Vladlen Tatarski, vrea să fie "judecat 'geniul militar' răspunzător de această înfrângere".

"Trebuie să existe o mobilizare, altfel vom pierde războiul. Este nevoie de 600.000-800.000 de oameni pentru a învinge Ucraina", a scris Vladlen Tatarski pe contul său de Telegram pentru cei peste 270.000 de urmăritori

"Dragă Vladimir Vladimirovici, te rog să te hotărăști, purtăm un război sau ne facem o labă?". a întrebat pe contul său de Telegram Alexander Arutiunov, un veteran militar care scrie pe blog sub numele Razvedos, potrivit "Washington Post".

"Dacă ne luptăm, trebuie să luptăm! Și trebuie să lovim totul. Nu există altă cale de a câștiga într-un război", a scris el.

Înfrângerea respectivă priveşte tentativa ratată a armatei ruse de a traversa, la începutul lui mai, râul Doneţ. O manevră considerată unul din cele mai importante eşecuri pentru Rusia de la începutul războiului în Ucraina, de vreme ce peste 50 de vehicule blindate au fost distruse cu această ocazie.

Ea a fost costisitoare pentru forţele de pe front, dar probabil şi pentru propaganda oficială a Moscovei, care vrea ca "operaţiunea militară specială" să decurgă fără probleme.

"Sunt cel puţin trei comentatori militari importanţi cu o audienţă totală de peste un milion de persoane pe Telegram care critică desfăşurarea războiului", a constatat CNN miercuri, 18 mai.

"Analişti militari, veterani şi jurnalişti [ruşi] devin din ce în ce mai critici faţă de situaţia din Ucraina", a confirmat o zi mai târziu "Washington Post".

De fapt, "găseşti, pe Telegram, membri ai Gărzii naţionale care deplâng faptul că sunt folosiţi drept carne de tun şi soldaţi care se întreabă dechis ce fac generalii lor", detaliază Mark Galeotti, director al Mayak Intelligence, un cabinet de consiliere pe chestiuni de securitate în Rusia.

Şi apoi, este Mihail Hodarionok, un colonel rus în retragere, un obişnuit al platourilor de televiziune ruseşti. Invitat pe 16 mai la populara emisiune "60 de minute", el şi-a permis un atac în regulă la conflict, avertizând că situaţia în Ucraina riscă "să meargă din ce în ce mai rău" pentru Rusia, care este izolată în faţa "unei coaliţii de ţări care susţin Ucraina şi îi furnizează material".

O ieşire care a lăsat mut panelul venit să discute despre "operaţiunea specială". Chiar moderatoarea, Olga Skabeieva, a ascultat în tăcere, deşi ea este cunoscută a fi o gardiană feroce a templului propagandei Kremlinului.

Igor Ghirkin, fostul comandant al separatiștilor pro-ruși din Donbas, a criticat la rândul său conducerea militară de la Moscova, afirmând că noua ofensivă din estul Ucrainei a eșuat și că forțele armate rusești nu vor putea provoca nici măcar o înfrângere limitată armatei ucrainene.

Acum două săptămâni, Ghirkin l-a acuzat pe minstrul Apărării Serghei Șoigu de „neglijență criminală”, afirmând că îl suspectează de trădare dar că nu are dovezi pentru a-l acuza și de acest lucru.

Comandantul rus Igor Ghirkin Foto: Dmitry Lovetsky / Associated Press / Profimedia Images

Fără cenzură imediată

Dar un singur fost colonel care se dezlănţuie la televiziune nu spune mare lucru despre sentimentul general al ruşilor privind războiul. Idem pentru o mână de soldaţi sau foşti militari deveniţi comentatori pe Telegram. Oricât de influenţi ar fi ei pe această reţea socială, Telegram nu poate fi considerat media de masă, capabilă să formeze opinia.

Totuşi simultaneitatea celor două fenomene atrage atenţia. "Un militar în retragere şi câţiva blogeri nu reprezintă încă, desigur, o tendinţă şi propaganda oficială domină încă pe larg dezbaterea. Dar este un indiciu că există potenţial un fenomen care apare şi trebuie urmărit îndeaproape", rezumă Joanna Szostek, specialistă în comunicarea politică în Rusia la universitatea din Glasgow.

Noutatea constă şi în faptul că "aceste spuse nu au fost imediat cenzurate, deşi este vorba în parte de critici în toată regula la adresa armatei, ceea ce este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea. Şi durata pedepsei a fost chiar mărită la începutul războiului, demonstrand în ce măsură subiectul este sensibil pentru Moscova", subliniază Stephen Hall, specialist în politica rusă la universitatea din Bath.

O clemenţă care se poate explica în parte prin profilul acestor distrugători de decizii militare.

"Nu este vorba de 'liberali' care se opun războiului în principiu, ci adesea de conservatori sau ultranaţionalişti care ar dori să vadă Rusia lovind şi mai tare Ucraina pentru a o îngenunchia", subliniază Peter Rutland, expert în naţionalism şi economie rusă la universitatea Wesleyenne din Middletown în Connecticut. "Libertatea lor de exprimare este mai protejată", continuă specialistul.

Astfel, unul din cei mai violenţi detractori ai strategiei militare ruse este Igor Strelkov, fost comsandant şef de facto al tuturor forţelor pro-ruse din Donbas, cunoscut pentru poziţiile sale ultranaţionaliste.

Telegram, termometrul moralului trupelor

Nici nu trebuie să-i punem la un loc pe Mihail Hodarionok şi pe foştii militari de pe Telegram, afirmă Mark Galeotti. În cazul ieşirii televizate a ex-colonelului, "este imposibil ca organizatorii emisiunii să nu fi ştiut ce va spune. Şi într-un anume sens, putem înţelege că l-au lăsat să vorbească deoarece criticile lui folosesc, până la urmă, propagandei lui Vladimir Putin", afirmă acest observator de multă vreme al arcanelor politicii ruse.

Afirmaţia lui Mihail Hodarenok a fost, de fapt, a spune că Ucraina este departe de a-şi fi epuizat resursele în oameni gata să lupte, în vreme ce Rusia a eşuat în a câştiga repede războiul din cauza sprijinului masiv al Occidentului în Ucraina. "Asta înseamnă să sugerezi că războiul riscă să dureze, ceea ce corespunde mesajului pe care comandamentul militar înceară să-l dea în ultimul timp", remarcă Mark Galeotti.

Istoricul Mark Galeotti Foto: Alexey Vitvitsky / Sputnik / Profimedia Images

O altă lectură a prestaţiei televizate a fostului colonel este de a ne aminti că "emisiunile sale nu se adresează, în realitate, decât unui singur spectator: Vladimir Putin", notează Stephen Hall.

Mihail Hodarenok ar fi, atunci, un fel de peşte pilot pentru o parte a aparatului militar "pentru a vedea cum reacţionează preşedintele rus la un discurs mai pesimist care ar putea pregăti negocierile de încheiere a conflictului în termeni din care Rusia nu ar obţine tot ce vrea", notează acest universitar.

În opinia lui, tot de aceea sunt mai mult sau mai puţin tolerate criticile pe Telegram. Dar în opinia lui Mark Galeotti, mişcarea de pe reţeaua de socializare este mai "autentică". "Asta ne permite să avem un eşantion al frustrării tot mai mari a soldaţilor de la bază care trebuie că este împărtăşită de mai marii din armată", afirmă el.

Telegram reprezintă şi un fel de termometru al moralului trupelor. Cenzorii ruşi ar putea lăsa aceste voci să se exprime pentru a se asigura că temperatura nu urcă prea mult. Riscul li se pare limitat, de vreme ce spusele lor nu ajung la majoritatea ruşilor, care nu folosec această mesagerie.

Pericol pentru Putin?

Totuşi, nu este lipsit de pericol să laşi să prolifereze pe reţeaua de socializare această viziune pesimistă privind înaintarea trupelor în Ucraina. Mai întâi, "este o platformă foarte mult folosită de tineri, care pot fi chemaţi la război. Văzând această descriere mai curând întunecată a situaţiei de pe teren, ei riscă să fie foarte reticenţi să se anagajeze", notează Joanna Szostek. Sau cel puţin, dacă sunt forţaţi, să nu meargă încrezători.

Vladimir Putin Foto: Sergey Guneev / Sputnik / Profimedia

O altă potenţială problemă pentru Vladimir Putin este că acest zgomot de fond pe Internet "zădărniceşte strategia de divizare tradiţional utilizată de Kremlin pentru a contracara orice opoziţie", explică Mark Galeotti. Într-adevăr, înmulţirea mesajelor pe Telegram "permite să dai un sentiment de apartenenţă unor indivizi care ar putea avea impresia că sunt singuri în critica lor", precizează acest specialist.

Este cu atât mai periculos "cu cât este vorba de soldaţi şi Vladimir Putin nu-şi poate permite să piardă sprijinul armatei", confirmă Peter Rutland. De exemplu, "poţi citi mesaje ale unor membri ai Gărzii naţionale care îşi exprimă frustrarea de a fi folosiţi în divizii mecanizate în Ucraina, deşi nu au fost niciodată pregătiţi pentru asta", notează Mark Galeotti.

Aceşti soldaţi sunt şi cei care ar trebui să protejeze Kremlinul împotriva unor eventuale revolte populare. "Şi ce se va întâmpla dacă izbucneşte în capitală o mare mişcare socială şi armata, care şi-a pierdut încrederea în comandanţi, refuză să intervină?", se întreabă Peter Rutland la France 24.

O întrebare la care istoria recentă a Rusiei a dat deja o dată un răspuns: în 1991, tentativa de lovitură de stat a celor mai înverşunaţi partizani ai Uniunii Sovietice a eşuat când armata a refuzat să reprime manifestanţii care se opuneau puciului. Lipsa sprijinului armatei a accelerat atunci sfârşitul regimului, citează Rador.

Apropiații lui Putin s-ar fi întors împotriva lui și discută înlocuirea sa

La trei luni de la „operațiunea specială” sângeroasă a lui Vladimir Putin în Ucraina, oamenii săi de la Kremlin discută cine îl va înlocui, potrivit unor surse Meduza apropiate președinției ruse. Mai mult, această poziție este împărtășită atât de cei care pledează pentru continuarea războiului, cât și de cei care doresc pacea. Dar cât de plauzibil este un plan de a-l înlocui pe Putin și mai ales când?

Cine sunt posibilii succesori ai lui Putin, luați în calcul în culise

„Nu este vorba despre faptul că vor să-l răstoarne pe Putin chiar acum și se pregătește o conspirație. Dar există o înțelegere, sau o dorință, că într-un viitor destul de previzibil el să nu mai conducă statul”, explică una dintre surse.

Potrivit acesteia, chiar și figurile succesorilor președintelui sunt discutate în culise la Kremlin.

Printre aceștia se numără primarul Moscovei, Serghei Sobianin, vicepreședintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev și prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale Serghei Kirienko.

Primarul Serghei Sobianin (foto: Vyacheslav Prokofyev / TASS / Profimedia)

Kirienko a vorbit în mod regulat cu Putin în ultima perioadă despre Donbas și economie. El a și fost trimis la Mariupol pentru organizarea unei marade militare pe 9 mai.

În același timp, informațiile pe surse ale Meduza despre propriile planuri ale lui Kirienko diferă: unii cred că vrea să devină măcar prim-ministru; alţii sunt siguri că prin activitatea sa încearcă să-şi demonstreze eficienţa în funcţia pe care o are în Administraţia Prezidenţială.

Cu toate acestea, ambele surse subliniază că acum Kirienko, precum, de exemplu, șeful Gărzii Ruse, Viktor Zolotov, face parte din „cercul interior” al lui Putin. „Acum îi includ pe cei care care participă la operațiune – ei conduc trupele, se ocupă de Donbas. Președintele este în război. Acești oameni pot depăși „linia roșie”, adică îl trezesc pe președinte cu un apel”, subliniază una din surse.

În același timp, sursele Meduza subliniază că atunci când se discută despre Kirienko și alți succesori ipotetici, toți cei implicați înțeleg că Putin ar putea părăsi președinția doar dacă sănătatea se deteriorează grav. Drept urmare, nemulțumirea oficialităților de rang înalt nu se manifestă în nimic - cu excepția discuțiilor între ei.

Surse: France 24, Washington Post, Meduza, CNN, Rador, HotNews.ro