UE a convenit să excludă șapte bănci rusești din sistemul de mesagerie financiară SWIFT, printre care și VTB Bank PJSC și Bank Rossiya, dar nu și Sberbank PJSC și o bancă deținută parțial de gigantul rus Gazprom PJSC, scrie Bloomberg.

Rusia și sistemul SWIFTFoto: Paul Zinken / AFP / Profimedia Images

Ambasadorii Uniunii Europene au convenit să excludă șapte bănci rusești din sistemul de mesagerie financiară SWIFT, dar au cruțat pe cel mai mare creditor al națiunii, Sberbank PJSC, și o bancă deținută parțial de gigantul rus Gazprom PJSC. VTB Bank PJSC și Bank Rossiya se numără printre băncile care s-ar confrunta cu o interdicție de la sistemului de mesagerie care permite tranzacții în valoare de trilioane de dolari în întreaga lume, potrivit oficialilor citați de Bloomberg.

Celelalte instituții de pe listă sunt Bank Otkritie, Novikombank, Promsvyazbank PJSC, Sovcombank PJSC și VEB.RF. Unele țări, inclusiv Polonia, au făcut eforturi pentru ca mai multe bănci să fie incluse în măsură, au spus două dintre persoane.

Comisia Europeană a anunțat în weekend că țările occidentale au adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei, hotărând în special excluderea a numeroase bănci rusești din platforma interbancară Swift.

Sunt vizate „toate băncile ruse deja sancționate de comunitatea internațională, precum și alte instituții, dacă va fi necesar”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului german, a cărui țară prezidează în prezent grupul G7.

Ce este SWIFT

​SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este un conglomerat bancar fondat sub umbrela unei cooperative belgiene, fondată în 1973 de 239 de bănci din 15 țări. În trecut, Swift a rezistat apelurilor de a impune interdicții anumitor țări, descriindu-se ca fiind o instituție neutră.

În calitate de societate de tip cooperativă conform legislației belgiene, SWIFT este deținută de instituțiile financiare membre.

Băncile fondatoare s-au reunit pentru a rezolva o problemă comună: cum să poată transfera bani mai ușor între băncile din țări diferite, plăți de asemenea făcute în monede diferite.

Invazia recentă a Ucrainei de către Rusia a intensificat presiunea pentru sancţiuni economice mai dure asupra Moscovei, inclusiv posibila excludere a ţării din sistemul SWIFT. Până acum, Uniunea Europeană a aprobat sancțiuni „masive” împotriva Rusiei fără a ajunge însă până la a exclude țara din sistemul Swift.

De ce era nevoie de SWIFT?

În anii 1960, la Citibank Londra, ordinele de plată erau scrise de mână sau bătute la mașină pe un formular care apoi se împăturea, se punea într-un recipient și apoi se trimitea prin intermediul unui tub vidat la departamentul de autorizare/confirmare, situat la etajul de deasupra.

După o dimineață deosebit de încărcată, personalul din sala de operațiuni s-a trezit fără confirmarea necesară unor tranzacții. Un membru al personalului a mers la etajul doi pentru a vedea ce se întâmplase acolo și de ce nu mai vin aprobările.

Ce se întâmplase? Tubul de vid dintre cele două etaje se blocase, iar hârtiile rămâneau acolo. A fost nevoie de un om de serviciu care, cu ajutorul unei mături a deblocat tubul și astfel a fost restabilită procesarea plăților în întreaga Europă în acea zi.

Era clar că lucrurile trebuiau să avanseze, mai ales că anii '70 au însemnat o explozie a comerțului mondial și a tranzacțiilor între state.

Toate băncile care au activitate internațională sunt membre acum în rețeaua SWIFT, iar fără codurile SWIFT, procesul de transfer al banilor ar fi mult mai lent, ineficient și chiar riscant.

Transferul SWIFT este o tranzacție financiară între două bănci din țări diferite. Banii nu sunt trimiși fizic, ci virtual, în baza unui mesaj transmis de o bancă către o alta. Astfel poți trimite bani oriunde în lume, în monede diferite.

De exemplu, dacă vrei să transferi bani unui prieten din Australia, este suficient să știi contul și banca acestuia. În baza acestor informații, banca ta va transmite un mesaj băncii lui, care imediat ce îl recepționează, debitează banii în contul prietenului tău.

Pare simplu, dar în spatele acestui sistem de mesagerie se află alte mecanisme prin care se face transferul real al fondurilor, gestionate de oameni. Iar asta înseamnă costuri adăugate și timp.

Într-un fel, SWIFT e pentru bănci ceea ce IBAN-ul este pentru noi. SWIFT identifică fiecare bancă, iar IBAN-ul identifică fiecare persoană fizică.

Toate băncile care sunt interconectate prin rețeaua SWIFT primesc un cod de identificare format din 8 sau 11 caractere. Este, dacă vreți, o adresa electronică la care băncile primesc mesaje pentru a face transferuri de bani. Asta înseamnă că atunci când trimiți bani în străinătate trebuie să știi codul SWIFT sau BIC, așa cum mai este numit, al băncii unde se face transferul.

Primele patru cifre ale codului SWIFT indică numele băncii, următoarele două reprezintă codul internațional al țării, iar ultimele, codul localității. În cazul în care codul are 11 caractere, ultimele dintre acestea reprezintă o anumită sucursală a băncii.

De notat că SWIFT nu facilitează transferul de fonduri, ci trimite ordine de plată, care trebuie decontate. Începând cu 2018, aproximativ jumătate din toate plățile transfrontaliere de mare valoare din întreaga lume au folosit rețeaua SWIFT.

În 2018, SWIFT a fost criticat pentru ineficiența sa, Financial Times scriind că transferurile „trec frecvent prin mai multe bănci înainte de a ajunge la destinație, ceea ce le face consumatoare de timp, costisitoare și lipsite de transparență”.

Rețeaua SWIFT este rulată din trei centre de date, situate în Statele Unite, Țările de Jos și Elveția. Aceste centre diseminează între ele informații în timp real. În cazul unei defecțiuni la unul dintre centrele de date, un altul preia traficul întregii rețele. SWIFT folosește cabluri de comunicații submarine pentru a-și transmite datele.

Der Spiegel scria în septembrie 2013 că Agenția Națională de Securitate (NSA) monitorizează pe scară largă tranzacțiile bancare prin SWIFT. NSA ar fi interceptat și chiar copiat date din rețeaua SWIFT, conform documentelor scurse de Edward Snowden.

Citește și: Swift și rezervele internaționale, noile arme strategice în luptă