În prag de alegeri, Marcel Ciolacu a scos din sertar propunerea de supraimpozitare în sectorul bugetar, cuplând-o cu pensiile speciale. Nicolae Ciucă spune și el că așteaptă o analiză de la Finanțe, dar ideea este că vizați sunt cei care câștigă mai mult decât președintele.
Când s-ar putea pune în practică această propunere, dacă PSD, PNL și UDMR ar fi de acord, iar Parlamentul ar vota o lege în acest sens, care n-ar pica la Curtea Constituțională?
Nu mai mai devreme de 2025, susțin surse politice atât din PSD, cât și din PNL. Până atunci e, cel mult, temă de campanie.
Dilema constituțională
În contextul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor bugetare, liderul PSD Marcel Ciolacu a lansat propunerea impozitării cumulului salariu - pensie specială pentru bugetari. Potrivit surselor HotNews.ro, liderul PSD făcea referire la bugetarii speciali care dețin pensii speciale și care se află și în fruntea instituțiilor de stat ca ANRE, Curtea de Conturi, ANAF, Curtea Constituțională, etc.
Procedural o astfel de propunere ar trebui concretizată printr-un proiect de lege care să fie adoptat de Parlament.
Aici există cel puțin două probleme de aplicabilitate. În primul rând, liberalii au declarat în repetate rânduri că nu susțin o impozitare progresivă și doresc menținerea cotei unice.
În urmă cu cinci zile premierul Nicolae Ciucă a precizat nu se discută despre introducerea impozitului progresiv, ci există un grup de lucru la Ministerul de Finanțe care analizează măsuri de optimizare fiscală. „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea la bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a spus premierul.
În al doilea rând, dacă o lege ar prevede că impozitarea progresivă s-ar aplica doar unei categorii de salariații (în acest caz bugetarii) ar fi atacată la Curtea Constituțională și ar pica test constituționalității. Mai exact, Constituția nu permite ca aplicarea unui impozit să se facă discreționar doar pentru anumite categorii de contribuabili.
În al treilea rând dacă un proiect de lege ar introduce impozitarea progresivă pe cumulul de salariu-pensie specială pentru toate categoriile de contribuabili bugetari sau din sistemul privat, așa cum propunea Marcel Ciolacu în ședința Coaliției, tot ar exista probleme.
În urma unei decizii a Curții Constituționale din decembrie 2020, impozitarea pensiilor speciale poate fi făcută în anumite condiții, cu o formula exactă care să nu intre în contradicție cu decizia judecătorilor constituționaliști.
Reamintim că CCR a respins în 2020 un proiect de lege adoptat de Parlament care prevedea impozitarea pensiilor speciale cu 10% pentru cei care obțin pensie între 2001 și 7000 de lei și cu 85% pentru cei care au peste 7.001 lei.
Impozitul prevăzut în legea contestată s-ar fi aplicat doar pentru suma care depășea plafonul de 2.000 de lei și pe cel de 7.000 de lei și doar pentru bucata care nu reprezintă pensia bazată pe contributivitate.
Dilema electorală
O altă problemă, de această dată politică, are legătură cu strategia de imagine a PSD și PNL pentru perioada următoare, cu un an înaintea alegerilor generale. „Este foarte greu, impredictibil, să schimbi Codul Fiscal cu un an înaintea alegerilor generale. Nu poți să-ți pui în cap bugetarii și mediul privat în același timp”, au explicat sursele HotNews.ro.
De altfel, liderul PSD Marcel Ciolacu a explicat public că propunerea făcută în coaliție de impozitare suplimentară, progresivă ar viza doar bugetarii, nefiind în discuție la acest moment și pentru mediul privat. Ciolacu a direcționat discursul public spre electoratul propriu, fără să precizeze că impozitarea progresivă nu se poate aplica doar pentru o anumită categorie de contribuabili.
„Vorbim numai de cumulul de salariu şi pensie specială și numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul depăşeşti salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, este normal să vii, dacă e constituţional, cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului. În lege nu poţi să treci numai pe cei care au şi componentă specială în pensie, nu poţi interzice numai la unii. Eu cred că abordarea corectă e zona de impozitare pe praguri”, a declarat Ciolacu.
La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a confirmat că propunerea lui Ciolacu s-a referit doar la bugetari nu și pentru mediul privat. „Vorbim de impozitarea anumitor venituri. Ideea de bază a fost impozitarea celor care au salarii mai mari decât al președintelui. Așteptăm să se vină cu măsura, așteptăm analiza Ministerului Finanțelor”.
Impozitarea progresivă - tema preferată de campanie a PSD
În urma cu un an, PSD lansa câteva măsuri pentru supraimpozitarea veniturilor salariale din sistemul de stat mai mari decât salariul Președintelui României.
Cum arată propunerile PSD privind impozitarea progresivă
- Supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României;
- Supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depășește pragul 9.000 de lei (cinci pensii medii nete) și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei (10 pensii medii nete);
- Aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%;
- O contribuție pentru Sănătate și Educație de 0,5% din cifra de afaceri plătită de companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Măsura va avea caracter temporar, aplicându-se pe o perioadă limitată de doi ani.
Câți bugetari au salariul mai mare decât președintele
Statistica oficială, valabilă la jumătatea anului trecut, arată că 30.574 de români au un salariu de bază brut mai mare decât al șefului statului. Președintele României avea o indemnizație brută corespunzătoare funcției de 24.960 de lei, conform informațiilor publicate de Administrația prezidențială.
1
22
