Posibilul viitor comisar european pe Justiție ar vrea să operaționalizeze încă din anul următor un mecanism de monitorizare a statului de drept în toate statele europene, iar în baza acestei monitorizări să restricționeze sau să suspende cu totul acordarea fondurilor europene acolo unde statul de drept este încălcat. Propunerea dezbătută miercuri în Parlamentul European a lăsat ecouri și în rândul europarlamentarilor români: Dacă cei din rândul Popularilor europeni (EPP) sau noul grup Renew Europe susțin demersul, socialiștii (PSD la noi) se opun măsurii.
Candidatul belgian la funcția de comisar pe Justiție, Didier Reynders a declarat miercuri la audierea sa din Parlamentul European că își propune ca cel mai devreme din anul următor să pună pe picioare un Mecanism de monitorizare a statului de drept pentru toate statele membre UE, un mecanism similar cu celebrul MCV aplicat de peste 12 ani pentru România și Bulgaria. Noul mecanism ar urma să analizeze și capacitatea statelor membre de a lupta împotriva corupției, dar, mai mult, ar urma să condiționeze acordarea sau suspendarea fondurilor europene pentru statele care încalcă statul de drept.
Noul Mecanism va fi strâns legat și de o nouă „Tabelă de scor pe Justiție” (Justice Scoreboard) care va centraliza date comparabile pe tema independenței, egalității și eficienței sistemelor naționale de justiție.
Grapini (PSD): E un lucru extrem de periculos pentru că nu s-a reușit încă a se defini ce înseamnă statul de drept
„E un lucru extrem de periculos pentru că nu s-a reușit încă a se defini ce înseamnă statul de drept și care sunt instrumentele”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini, într-o discuție la Bruxelles cu jurnaliști români în care au participat și alți eurodeputați social-democrați precum Carmen Avram, Cristian Terheș sau Dragoș Benea.
Totuși, Grapini a recunoscut că și familia politică din care provine (n.r. socialiștii) a fost de acord cu o astfel de soluție. „Da, de principiu. Numai că, dumneavoastră sigur știți, condiționalitățile pentru alocarea fondurilor europene sunt prevăzute în tratat. Noi nu putem să adăugăm acum de fiecare dată... Atunci modificăm tratatul și nu mai vrem unanimitate în Consiliu, de exemplu”, a spus Grapini.
Europarlamentarul Cristian Terheș susține că totuși la nivelul Uniunii Europene sunt multe state cu tradiții juridice diferite. „Într-un stat este ministrul Justiției care numește și revocă procurori, în alte state sunt criterii diferite, Constituții diferite. E foarte ușor a vorbi, toată lumea e de acord că „rule of law” este o chestiune importantă (...) Concret, însă, cum măsori dacă un stat corespunde acestor criterii sau nu? Că nu există în momentul de față aceeași unitate de măsură pentru toată lumea, tocmai pentru faptul că există sisteme diferite de justiție, Constituții diferite, istorii diferite.”, a spus Terheș.
Carmen Avram (PSD): Mecanism pe „rule of law”, dar ne vom concentra pe statele cu risc. Care sunt țările cu risc pe care le cunoașteți dumneavoastră?
Eurodeputata Carmen Avram a intervenit și a spus că, așa cum a fost prezentat de către candidatul belgian la funcția de comisar european, mecanismul european privind statul de drept ar urma să fie aplicat cu accent pe statele „cu risc”.
„Spunea candidatul care va fi comisarul pe Justiție că 'o să condiționăm fondurile europene (pe respectarea statului de drept), dar ne vom concentra în special pe țările cu risc'. Adică aplicăm la toată lumea „rule of law”, dar ne concentrăm pe țările cu risc. Care sunt țările cu risc pe care le cunoașteți dumneavoastră?”, a întrebat retoric Avram.
Grapini: „Pentru mine Olanda este o țară de risc major. De la evaziuni fiscale, până la atentat la copii”
„Eu m-aș referi la Olanda, de exemplu, care ne creează mari probleme”, a răspuns Grapini. „De la evaziuni fiscale, până la atentat la copii. Nu vă supărați, dar pentru mine Olanda este o țară de risc major. Folosește țările din est pe scară largă. De ce nu se face o analiză privind statul de drept (al Olandei)? (...) Să nu ne gândim doar la România, Bulgaria, Ungaria sau Polonia. Evaziunea cea mai mare constatată a fost acum în ultima perioadă în cinci-șase state care nicidecum nu sunt din est”, a detaliat Grapini.
Europarlamentarii PPE susțin noul mecanism, dar detaliază: „Regulamentul trebuie negociat foarte tare”
De cealaltă parte însă există și europarlamentari români care salută măsura condiționării fondurilor europene în funcție de respectarea statului de drept.
„Mă bucur că (candidatul la poziția de comisar pe Justiție) a vorbit despre condiționarea fondurilor europene pe statul de drept. Este o chestiune pe care noi (n.r. EPP) o susținem”, a declarat Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, parte din grupul EPP; într-o discuție cu jurnaliști români aflați la Bruxelles.
Și eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a intervenit spunând că „această condiționare trebuie să existe”.
„Până la urmă sunt unii care dau bani... Însă regulamentul trebuie negociat foarte tare pentru că textele - amândouă, și de la Consiliu, și de la Parlament - cuprind niște lucruri care nu pot să treacă. Propunerea de text a Parlamentului presupune un grup de experți desemnat de Parlamentele naționale care în fiecare an face un raport privind statul de drept din fiecare stat membru. Asta e propunerea Parlamentului și peste asta nu se va trece, vă garantez eu”, a spus Marinescu.
Europarlamentarul a mai spus că regulamentul este în negociere și va fi finalizat cu pachetul de cadru financiar multianual, adică ar urma să fie finalizat pentru bugetul european 2021-2027.
Ghinea (Renew Europe): „Punctul esențial pentru noi este să nu fie afectați beneficiarii”
În aceeași notă, și europarlamentarii din grupul Renew Eurpe (din care fac parte reprezentanți ai Alienței USR-Plus din Romnia) au salutat ideea unui mecanism de verificare la nivel european privind statul de drept și fondurile europene.
„Suntem de acord cu acest mecanism. Așteptăm să vedem care va fi formula prin care el poate fi activat, nu e ușor. Punctul esențial pentru noi este să nu fie afectați beneficiarii: pentru proiectele în curs, unde sunt apeluri, unde au fost semnate contracte - statul membru continuă să plătească și apoi rămâne el să negocieze cu Comisia Europeană pentru rambursări, în niciun caz să fie pedepsiți beneficiarii”, a declarat Cristian Ghinea, europarlamentar USR și membru al grupului Renew Europe.
Vezi și:
4
23
