Asociațiile magistraților cer renunțarea la ordonanțele promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru modificarea legilor penale susținând că adoptarea măsurilor propuse „va duce la crearea unei impunități generale, în special în cazul infracțiunilor grave”.
„Față de informațiile vehiculate în mass-media privind intenția de adoptare a ordonanțelor de urgență ce au ca obiect modificarea legislației penale și procesual penale, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac un apel la factorii de decizie de a stopa aceste demersuri care aduc atingere principiilor de bază ale procesului penal. (...) Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei impunități generale, în special în cazul infracțiunilor grave”, se arată într-un comunicat al magistraților.
Potrivit sursei citate, măsurile din ordonanța de urgență combină:
- limite scăzute ale pedepselor,
- dezincriminarea unor forme agravate ale infracțiunilor,
- reducerea termenelor de prescripție generală,
- diminuarea termenului de prescripție specială,
- beneficii care duc la înlăturarea sau diminuarea răspunderii penale și
- rejudecarea cauzelor soluționate definitiv.
Efecte concrete semnalate de magistrați:
- În vechiul Cod penal, furtul avea o pedeapsă maximă de 12 ani, un termen de prescripție generală de 10 ani și un termen special de prescripție specială de 15 ani. În actualul Cod penal infracțiunea de furt are o pedeapsă maximă de 3 ani, un termen de prescripție generală de 5 ani și un termen de prescripție specială de 10 ani.
- Dacă s-ar adopta măsurile vehiculate în prezent, furtul ar avea o pedeapsă maximă de 3 ani, un termen de prescripție generală de 5 ani dar un termen de prescripție specială de numai 7 ani și 6 luni.
Modificările vehiculate în spațiul public nu țin cont de niciunul dintre modelele adoptate anterior, combinând doar dispozițiile favorabile persoanelor cercetate penal și ducând la imposibilitatea de a ajunge la o condamnare definitivă în cazul lor, deoarece:
- se modifică art. 154 alin. (1) lit. b) și c) din C. pen., reducându-se termenele de prescripție de la 10 ani la 8 ani și de la 8 ani la 6 ani, astfel încât infracțiunile pedepsite cu pedepse între 5 și 20 de ani se vor prescrie mai repede. Și în cazul în care în acest termen se întrerupe, va fi aplicabilă suplimentar și reducerea termenului de prescripție specială, printr-un singur act normativ fiind create două dispoziții în favoarea persoanelor cercetate.
Spre exemplu, în cazul unei infracțiuni cu limită de pedeapsă 7 ani, în actuala reglementare, prescripția generală, calculată de la momentul comiterii faptei (și nu de la momentul în care fapta este sesizată, evident ulterior), este de 8 ani iar termenul maxim poate ajunge la 16 ani, în timp ce, conform modificărilor vehiculate, pentru aceeași infracțiune termenul de prescripție generală va fi de 6 ani, iar termenul maxim (prescripția specială) va fi de 9 ani.
- se modifică art 155 alin (3) C. pen. și prescripția specială se va împlini dacă termenul de prescripție este depășit cu jumătate, asta în cazul în care limitele de pedeapsă nu se măresc iar majoritatea infracțiunilor au limite de pedeapsă mai mici decât în vechiul Cod penal, de unde este împrumutată această regulă
- dispar formele agravate ale anumitor infracțiuni, forme prin care legiuitorul arăta că faptele sunt mai grave, stabilea pedepse mai mari și totodată un termen de prescripție mai mare, în acest sens fiind imposibil de ignorat că infracțiunea pentru care nu se mai prevăd forme agravate este cea de abuz în serviciu, fiind abrogat articolul 13/2 din Legea 78/2000, care reglementa abuzul în serviciu în cazul în care s-a obținut un folos injust, și eliminarea aceleiași infracțiuni din cuprinsul art 309 C. pen. care impune agravarea răspunderii dacă s-au produs consecințe deosebit de grave. Eliminarea abuzului în serviciu din cuprinsul art 309 C. pen este cel puțin stranie având în vedere, pe de-o parte, că sunt păstrate în acest articol toate celelalte infracțiuni de serviciu care ar putea produce o pagubă, dar și, pe de altă parte, că această infracțiune este păstrată atunci când este vorba de cauze care diminuează răspunderea penală (a se vedea în acest sens modificarea art 308 C. pen., unde sunt enumerate 4 toate infracțiunile de serviciu și se prevede că limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate dacă este achitat prejudiciul)
- Pentru a fi evidentă diferența, în momentul actual o infracțiune de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave are o pedeapsă maximă de 10 ani și 6 luni și un termen general de prescripție de 10 ani (20 de ani prescripție specială). Prin aplicarea modificărilor, aceeași infracțiune va avea o pedeapsă maximă de 7 ani și un termen general de prescripție de 6 ani (9 ani prescripție specială).
HotNews a scris vineri că o serie de modificări la Codul Penal și legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție ar putea fi în beneficiul lui Liviu Dragnea, condamnat în dosarul angajărilor fictive și urmărit penal în Tel Drum.
Mai exact este vorba despre reducerea unor termene de prescripție a răspunderii penale și de abrogarea unui articol din legea 78 în baza căruia șeful PSD a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive.
De asemenea, HotNews a semnalat că ministerul Justiției a finalizat Ordonanța de Urgență cerută insistent lui Tudorel Toader de către liderii PSD - cea care le va permite celor condamnaţi care au sentinţe definitive pronunţate de completurile de 5 constituite la instanța supremă începând cu 2014 să depună contestație în anulare chiar dacă au ieșit din termenul legal de 30 de zile.
Unul dintre beneficiarii actului normativ ar fi liderul PSD, Liviu Dragnea, care ar putea scăpa de condamnarea definitivă din procesul Referendumului. În baza acestei ordonanțe, procesul ar putea fi reluat la instanța supremă, în faza de apel.
2
9
