Greenpeace şi şapte locuitori de pe insula Bonaire din Marea Caraibilor au deschis joi o acţiune în instanţă împotriva statului olandez pentru a-i cere să îşi protejeze cetăţenii insulari în faţa creşterii nivelului mării, a anunţat această organizaţie care militează pentru protejarea mediului, informează AFP și Agerpres.
Reclamanţii sunt de părere că „statul olandez dă dovadă de neglijenţă în protejarea insulei Bonaire în faţa crizei climatice şi încalcă drepturile omului”, au anunţat reprezentanţii filialei olandeze a organizaţiei Greenpeace într-un comunicat.
Avocaţii lor au trimis joi „o scrisoare de acţiune” guvernului olandez, somându-l să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să o protejeze de efectele lor pe fosta colonie olandeză, devenită din 2010 una dintre cele trei municipalităţi „speciale” ale ţării, alături de insulele Saba şi Sint Eustatius.
Conform legii olandeze, citaţia este prima etapă pentru a da statul în judecată, a explicat Bram Karst, purtător de cuvânt al Greenpeace.
„Ne-ar plăcea să fim surprinşi” de o schimbare, dar avocaţii continuă să se pregătească pentru un proces, a subliniat avocatul Minke de Haan.
„Eu pot să văd că schimbările climatice au deja un impact asupra Bonaire”, o mică insulă cu un bilanţ redus de carbon, a declarat reclamanta Jackie Bernabela, o profesoară în vârstă de 65 de ani, citată în acelaşi comunicat.
„Locuitorii din Bonaire nu ar trebui să fie trataţi ca nişte cetăţeni olandezi de rangul al doilea”, a adăugat Onnie Emerenciana, un grădinar de 60 de ani, care face parte dintre iniţiatorii demersului.
O altă insulă a obținut o rezoluție istorică a ONU privind schimbările climatice
Dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse într-o manieră semnificativă, creşterea nivelului mării ar putea să acopere până la sfârşitul acestui secol aproximativ o cincime din insula Bonaire, potrivit unui studiu publicat în septembrie 2022 de Greenpeace.
Organizaţia avertizase deja, în momentul publicării acelui studiu care a detaliat amploarea impactului generat de schimbările climatice asupra insulei, că o acţiune în instanţă se afla în etapa de pregătire.
Olanda este cunoscută pentru barajele lor împotriva furtunilor şi miile de kilometri de diguri construite pentru protejarea teritoriului lor european, din care aproximativ o treime se află sub nivelul mării. Însă această ţară este şi unul dintre cei mai mari poluatori per locuitor din Europa şi s-a confruntat cu o serie de scandaluri şi procese ce vizau emisiile sale.
După un proces deschis de Vanuatu, o insulă grav afectată de încălzirea climei globale, Adunarea Generală a ONU a adoptat la sfârşitul lunii martie o rezoluţie istorică prin care a cerut justiţiei internaţionale să clarifice „obligaţiile” care le revin statelor lumii în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Rezoluția a fost salutată ca un progres „istoric”, un „moment de referință” și un „triumf pentru diplomația internațională în domeniul climei”. ONG-urile și o serie de state dintre cei 130 de co-sponsori ai textului au salutat în termenii cei mai fermi acest text adoptat prin consens.
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) va trebui să răspundă la întrebarea privind „obligațiile statelor” în ceea ce privește protejarea sistemului climatic, „pentru generațiile prezente și viitoare”.
13
15
