Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că se simte „rușinat și indignat” de valul de incidente antisemite ce a cuprins recent Germania, avertizând la comemorarea a 85 de ani de la pogromul „Kristallnacht” că Berlinul nu va tolera manifestările de ură față de evrei, relatează Reuters.
Scholz a făcut comentariile în timpul unei ceremonii de comemorare a „Kristallnacht” care a fost organizată la o sinagogă din Berlin. Sinagoga în cauză a fost una dintre cele aproximativ 1.000 de lăcașe de cult mozaice care au fost distruse în Germania de naziști și susținători ai lor în noiembrie 1938.
Cel puțin 91 de evrei au fost uciși în timpul pogromului și 7.500 de afaceri ale lor au fost vandalizate și jefuite în Germania. Autoritățile naziste au arestat de asemenea 30.000 de bărbați și băieți evrei într-un act pe care istoricii îl consideră un precursor al Holocaustului.
Sinagoga în care Scholz și-a ținut discursul a fost atacată recent cu cocktailuri Molotov, după atacul-surpriză al Hamas asupra Israelului și a ripostei israeliene care a urmat. Germania, la fel ca Franța și Marea Britanie, de asemenea țări cu o minoritate musulmană importantă, s-a confruntat cu un val de incidente antisemite începând cu luna trecută.
Organizația de monitorizare RIAS a raportat 202 incidente antisemite în Germania doar în săptămâna care a urmat atacului Hamas, o creștere cu 240% față de anul trecut.
Olaf Scholz vorbește de „otrava” antisemitismului
„Fiecare manifestare a antisemitismului ne otrăvește societatea”, a declarat joi Scholz, care a purtat un kippah, coifura tradițională a bărbaților evrei, după cum este obișnuința în sinagogă.
„Nu vom tolera antisemitismul”, a subliniat el.
Deși numărul incidentelor antisemite a crescut vertiginos în Europa și alte țări din lume ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, subiectul este unul cu atât mai sensibil în Germania, țară care a ucis 6 milioane de evrei în timpul Holocaustului.
O înregistrare video de 10 minute a lui Robert Habeck, ministrul german al economiei, în care acesta și-a exprimat îngrijorarea față de valul recent de antisemitism din țară, s-a viralizat pe rețelele de socializare săptămâna trecută.
Habeck a avertizat în înregistrare că germanii ar putea fi chemați în instanță să dea socoteală pentru antisemitism și că persoanele aflate în țară fără a avea cetățenia germană își riscă statutul de rezident.
Noile reguli din Germania privind acordarea cetățeniei exclud ca persoane antisemite să o primească, a amintit joi cancelarul Scholz.
El a subliniat că predarea responsabilității istorice a Germaniei privind Holocaustul tinerei generații este cu atât mai importantă întrucât cele care au asistat la el nu mai trăiesc pentru a depune mărturie.
Imigranții, subiectul delicat în ceea ce privește ura față de evrei în Germania
Scholz a afirmat de asemenea că, întrucât Germania este acum o destinație importantă pentru imigranți, este important ca aceste lecții să fie predate întrucât unii dintre cei sosiți nu au învățat despre Holocaust în țările lor de origine sau le-a fost prezentată o altă versiune a adevărului istoric.
„În același timp, nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de cei care văd acum o oportunitate de a le nega locul în societatea noastră celor peste 5 milioane de cetățeni musulmani [germani]”, a avertizat Olaf Scholz.
„Niciodată din nou”, o sintagmă folosită după Holocaust pentru a avertiza împotriva pericolelor antisemitismului, înseamnă de asemenea prietenie cu Israelul, a punctat cancelarul german.
„Israelul are dreptul de a se apăra în fața terorii barbare a Hamas”, a mai spus acesta, reiterând totodată angajamentul guvernului său de a face tot ce îi stă în putință pentru a contribui la eliberarea ostaticilor luați de gruparea teroristă palestiniană.
Berlinul a fost una dintre centrele mondiale ale culturii iudaice înainte de venirea la putere a naziștilor în 1933 iar unii dintre cei mai cunoscuți oameni de știință din Germania de la momentul respectiv erau evrei din Berlin.
Berlinul avea o populație de aproximativ 160.000 de evrei în 1933, dar doar 1.400 dintre aceștia au supraviețuit până la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în 1945. Restul au emigrat sau au fost uciși în lagăre de concentrare.
