Şefa diplomaţiei germane s-a pronunţat împotriva includerii unor aşa-zise reglementări de criză în reforma legislaţiei UE cu privire la migraţie, afirmând că acestea ar permite altor ţări europene să trimită un foarte mare număr de migranţi în Germania, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

Angela Merkel cu un refugiat sirianFoto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images

Annalena Baerbock a făcut aceste remarci duminică, pe fondul intenselor negocieri privind un sistem european comun de azil ce vizează limitarea numărului de migranţi primiţi în blocul comunitar. Unele ţări au susţinut adăugarea unor reglementări de criză care să le permită mai multă flexibilitate, în cazul în care spre Europa s-ar îndrepta fluxuri deosebit de mari de migranţi, cum a fost în 2015.

„În locul unor proceduri ordonate, ampla libertate de acţiune asigurată de actuala propunere în cazul unei crize ar încuraja, de facto, orientarea unui mare număr de refugiaţi neînregistraţi către Germania”, a scris duminică Baerbock pe reţeaua X, fostă Twitter, adăugând că guvernul german nu poate aproba astfel de reglementări.

În funcţie de modul de aplicare a reglementărilor de criză la graniţele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În acelaşi timp, ele ar putea determina unele state membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

Guvernul german s-a opus anterior reglementărilor „de criză” în primul rând din cauza preocupărilor că standardele de asistenţă şi găzduire a solicitanţilor de azil ar putea coborî prea mult, notează dpa.

Şefa diplomaţiei germane a menţionat că lucrează cu colega de la Ministerul de Interne, Nancy Faeser, pentru a se asigura că „preocupările Germaniei sunt luate în considerare”, astfel ca sistemul european de azil „să poată funcţiona în eventualitatea unei crize, în loc să deschidă porţile haosului”. Ea a făcut apel în acelaşi timp la adoptarea rapidă a Sistemului comun european de azil.

Migranții provoacă noi disensiuni în interiorul Uniunii Europene

Miniştrii justiţiei şi de interne din UE se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles având pe loc de frunte pe agenda de discuţii problema migraţiei în contextul în care un nou val de migranți a luat cu asalt insula italiană Lampedusa mai devreme în cursul lunii septembrie, provocând noi îngrijorări privind securitatea granițelor externe ale blocului comunitar.

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a avertizat într-un interviu acordat săptămâna trecută că problema migranților ar putea duce în cele din urmă inclusiv la o „dizolvare” a UE din cauza neînțelegerilor dintre statele membre privind gestionarea situației.

Avertismentul său a venit după ce Franța a anunțat marțea trecută că nu intenționează să accepte dintre noii migranți care au debarcat în Lampedusa, ultimul episod dintr-o dispută de durată între Paris și Roma pe acest subiect.

Datele de luna trecută arătau că peste 100.000 de migranți au debarcat în Italia anul acesta, chiar și înainte de noul val înregistrat în septembrie.

În ceea ce privește Germania, ministerul de interne de la Berlin a anunțat în august că lucrează la un proiect legislativ care ar permite expulzarea neanunţată a imigranţilor „toleraţi pe termen lung”.

În cazul adoptării noilor propuneri, cei vizaţi ar putea fi ridicaţi de către poliție fără avertisment prealabil şi scoşi din ţară.