Militari pucişti din Niger, cel mai important aliat al ţărilor occidentale în lupta împotriva jihadiștilor din regiunea Sahel, au anunţat la televiziunea naţională miercuri seară că l-au răsturnat pe preşedintele ales democratic Mohamed Bazoum, aflat la putere din 2021, relatează Reuters și Agerpres.

Colonelul-maiorul Amadou Abdramane alaturi de ceilalti lideri ai rebeliunii militareFoto: ORTN-Tele Sahel / AFP / Profimedia Images

După Mali şi Burkina Faso, Nigerul devine a treia ţară din Sahel subminată de atacurile unor grupări legate de Statul Islamic şi Al Qaida, care, din 2020, cunoaşte o lovitură de stat.

„Noi, Forţele de apărare şi securitate (FDS), reunite în cadrul Consiliului naţional pentru salvarea patriei (CNSP), am decis să punem capăt regimului pe care îl cunoaşteţi”, cel al preşedintelui Bazoum, a declarat colonelul-maior Amadou Abdramane, înconjurat de alţi nouă militari în uniformă.

„Acest lucru urmează deteriorării continue a situaţiei securităţii, guvernării economice şi sociale proaste”, a adăugat el. El a afirmat „ataşamentul” CNSP faţă de „respectarea tuturor angajamentelor asumate de Niger”, asigurând, de asemenea, "comunitatea naţională şi internaţională cu privire la respectarea integrităţii fizice şi morale a autorităţilor destituite, în conformitate cu principiile drepturile omului”.

„Toate instituţiile rezultate din Republica a VII-a sunt suspendate, secretarii generali ai ministerelor se vor ocupa de expedierea problemelor curente, forţele de apărare şi securitate gestionează situaţia, toţi partenerii externi sunt rugaţi să evite ingerinţele”, a mai indicat declaraţia.

Puciștii din Niger au închis granițele țării

În plus, „frontierele terestre şi aeriene sunt închise până când situaţia se stabilizează” şi „se instituie interzicerea circulaţiei începând din această zi de la orele 22.00 la 05.00 (21.00 la 04.00 GMT) pe întreg teritoriul până la noi ordine”, au mai anunțat puciștii.

Această declaraţie a armatei a intervenit la sfârşitul unei zile de tensiuni la Niamey, marcată de ceea ce regimul a numit „o schimbare de dispoziţie” a gărzii prezidenţiale care, de miercuri dimineaţă, îl ţine captiv pe preşedintele Bazoum în reşedinţa sa oficială.

Declaraţia puciştilor pare să indice că toate corpurile armatei, poliţiei şi jandarmeriei s-au raliat gărzii prezidenţiale. Discuţiile dintre preşedintele Bazoum şi garda prezidenţială pentru a încerca să găsească o soluţie, fără ca nimeni să ştie care sunt cererile armatei, au eşuat.

Nigerul, o ţară săracă şi deşertică ce are o întreagă istorie de lovituri de stat, este în prezent un partener privilegiat al Franţei în zona Sahelului, după ce loviturile de stat militare din Mali şi Burkina Faso au constrâns forţele franceze şi misiunile militare ale UE să se retragă din această regiune unde grupările jihadiste sunt foarte active.

De ce este important Nigerul pentru Europa

Preluarea puterii de către grupul condus de colonelul Abdramane în fosta colonie franceză complică și mai mult eforturile Occidentului de a ajuta țările din regiunea Sahel să lupte împotriva unei insurgențe jihadiste care s-a extins din Mali în țările vecine în ultimul deceniu.

Nigerul a devenit un aliat cheie al puterilor occidentale în lupta împotriva insurgenței însă s-a confruntat recent cu tensiuni tot mai mari cu noile junte militare din Mali și Burkina Faso, care erau ostile față de regimul democratic al președintelui Bazoum.

Nigerul este de asemenea un aliat cheie al Uniunii Europene în tentativele blocului comunitar de a opri fluxurile de migranți din Africa Subsahariană.

Anul trecut Franța și-a transferat în Niger trupele din Mali, după ce relațiile Parisului cu junta militară condusă de generalul colonelul Assimi Goita s-au prăbușit. Puterea europeană și-a retras de asemenea forțele speciale și din Burkina Faso pe fondul unor tensiuni similare.

Statele Unite estimează că au cheltuit în jur de 500 de milioane de dolari începând cu 2012 pentru a ajuta Nigerul să își consolideze securitatea.

„Bazoum a fost singura speranță a Occidentului în regiunea Sahel. Franța, SUA și UE și-au cheltuit majoritatea resurselor alocate pentru această regiune în vederea întăririi Nigerului și a forțelor sale de securitate”, afirmă Ulf Laessing, șeful programului pentru Sahel din cadrul think tank-ului Konrad-Adenauer-Stiftung din Germania.

El a avertizat că, la fel ca în cazul Mali, o lovitură de stat ar oferi Rusiei și altor actori ocazia să își extindă influența în regiune.