Republica Moldova decide în mod independent ce se întâmplă cu regiunea transnistreană. Ciprul a devenit membru al UE având o problemă teritorială. Moldova la fel poate să facă acest lucru, a declarat joi Josep Borrell, șeful diplomației europene, citat de Moldopres și Agerpres.
Perspectiva de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană există, iar voinţa europeană a oamenilor şi calea europeană este foarte clară. În continuare, ţara trebuie să implementeze mai multe reforme necesare, a spus oficialul european, înainte de începerea celui de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), găzduit de Republica Moldova.
„Trebuie să lucrăm la trei lucruri. Să conectăm mai bine oamenii din această comunitate politică, să stabilizăm continentul nostru şi să asigurăm securitatea. Stabilitate, securitate şi conectivitate sunt cele trei cuvinte cheie ale acestei reuniuni din perspectiva construirii unui cadru comun de politici pentru UE”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat la deschiderea summitului că în cadrul întâlnirilor bilaterale va discuta şi despre aderarea Republicii Moldova la UE. Problema Transnistriei, regiunea separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova în care există un conflict „înghețat” încă din prima jumătate a anilor 1990, este considerat unul dintre principalele impedimente față de aderarea țării vecine la Uniunea Europeană.
„Angajamentul nostru e să pregătim ţara pentru aderare şi voi îndemna liderii europeni să susţină acest plan şi să iniţiem negocierile cât mai curând posibil”, a afirmat Maia Sandu.
Republica Moldova a devenit oficial țară candidat pentru aderarea la UE
Maia Sandu, aleasă în 2020 pe o platformă pro-europeană şi anticorupţie, şi-a exprimat la finele anului trecut speranța ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană înainte de 2030.
„Dorinţele mele sunt foarte ambiţioase", a spus Sandu în declaraţii transmise pe postul public de televiziune Moldova-1, adăugând că „cred că trebuie să devenim membri ai Uniunii Europene până la sfârşitul acestui deceniu”.
Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană în data de 3 martie a anului trecut, la scurt timp după începerea invaziei rusești în Ucraina.
„Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această cale europeană, ei văd viitorul în UE”, afirma la momentul respectiv președintele moldovean.
UE a acceptat candidatura la aderare a Republicii Moldova în luna iunie a anului trecut, când a acordat acelaşi statut şi Ucrainei.
În luna aprilie a acestui an parlamentul european a adoptat o rezoluție în care cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalului anului 2023, după îndeplinirea recomandărilor enunțate de Comisia Europeană.
Semnale puternice transmise Republicii Moldova privind viitorul său european
Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare: 555 de voturi „pentru”, 49 „împotrivă” și 26 de abțineri.
În urmă cu o zi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat la Chişinău „progresele enorme” făcute de Republica Moldova în reformele necesare unei viitoare aderări la UE şi a anunţat un nou pachet de măsuri de sprijin.
„Este impresionat să vedem cum, în pofida tuturor presiunilor, (Republica) Moldova avansează rapid şi într-o manieră calitativă”, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă comună cu preşedinta Maia Sandu, cu o zi înaintea summitului Comunităţii Politice Europene.
Ea a promis creşterea semnificativă a personalului delegaţiei UE la Chişinău pentru „a ajuta la implementarea reformelor”.
„Mesajul meu către poporul Moldovei este că vă susţinem!”, a mai spus şefa Comisiei Europene, care a anunţat reducerea tarifelor de roaming între UE şi Republica Moldova, un ajutor de 100 de milioane de euro destinat sistemului energetic al țării, fonduri pentru sistemul de transport şi extinderea asistenţei economice pe termen lung.
Summitul Comunităţii Politice Europene reuneşte joi la Castelul Mimi, unde se află o vinărie celebră, cele 27 de state membre ale UE, plus zece ţări din vecinătatea blocului comunitar. Vor participa de asemenea preşedinţii principalelor instituţii ale UE, respectiv Comisia, Consiliul European şi Parlamentul European, în total aproape 50 de șefi de stat și oficiali de rang înalt.
HOTNEWS.RO transmite LIVEVIDEO ultimele evenimente de la summit.
7
20
