Analistul de politică externă Dragoș Mateescu, fost profesor de științe politice la Universitatea Economică din Izmir, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro de ce rezultatele alegerilor din Turcia sunt semnificativ diferite de ultimele sondaje și care sunt variabilele care pot influența votul în turul al doilea, de peste două săptămâni.
Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, l-a depășit pe rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, în alegerile de duminică, obținând 49,51% din voturi față de 44,88 %, în ciuda sondajelor care arătau că liderul opoziției s-ar afla în frunte.
„Următoarele două săptămâni vor fi probabil cele mai lungi din istoria Turciei și se vor întâmpla multe”, se așteaptă analiștii turci în condițiile în care tensiunea este din ce în ce mai mare.
În acest context, i-am adresat mai multe întrebări lui Dragoș Mateescu, analist de politică externă și fost profesor de Științe politice la Universitatea Economică din Izmir, Turcia, între 2001 și 2020.
De ce credeți că nu s-au adeverit sondajele de opinie dinaintea alegerilor, care arătau că liderul opoziției ar obține mai multe voturi decât Erdogan?
Dragoș Mateescu: Există cele două variabile: 1- avem opoziția care spune că au fost trimise ștampile neconforme în partea de sud-est a Turciei, ceea ce a dus la o anulare masivă de voturi. 2- mulți alegători s-au înregistrat foarte greu. Avem 88% participare la vot, 99% din voturi numărate, dar ce anume s-a numărat? Nu avem date.
S-ar putea să avem o contestare a alegerilor din partea opoziției, posibile acuzații de fraudă.
În regiunea unde au fost cutremurele mai este o problemă: 3,5 milioane de oameni, spun statisticile oficiale, au plecat din zonă pentru că au avut casele distruse. Dintre aceștia, numai aproximativ 130 mii s-au înregistrat la noile adrese pentru a putea vota.
Acești oameni e posibil să fie împinși de la spate de opoziție să se înregistreze pentru turul al doilea și să voteze. E posibil ca asta să fie o altă variabilă care poate schimba mult lucrurile.
Dacă cele două variabile se confirmă, atunci acestea sunt explicațiile pentru rezultatul votului, pur și simplu.
În general, însă, sondajele de opinie din Turcia nu sunt chiar de încredere, pentru că în sud-estul țării, de exemplu, este starea de necesitate și e greu să faci sondaje de opinie publică. Deci nu știu dacă sondajele includ și populația de acolo.
Dar cât au contat la alegeri oamenii care ar fi vrut să voteze dar nu s-au putut înregistra?
Sunt aproximativ 3,5 milioane de refugiați, dintre care cu drept de vot, dacă respectăm proporțiile din Turcia, ar fi de vreo 2 milioane. Ar fi contat sigur, având în vedere scorul strâns (n.r.- după numărarea a 90,61% din voturi Erdogan a obținut 24,7 milioane voturi, în vreme ce Kılıçdaroğlu- aproximativ 22 milioane).
Cine sunt votanții lui Erdogan și cine sunt votanții liderului opoziției, ca să le facem un profil, pe scurt?
Sunt două nuclee tari. Așa se explică și de ce, de exemplu, situația economică n-a prea contat (n.r.-în rezultatul alegerilor). Inclusiv performanța guvernului la cutremure, care a fost foarte slabă.
Nu contează foarte mult, pentru că aceste nuclee sunt în jurul acestei falii imense dintre conservatori și laici. Toți sunt naționaliști, dar conservatorii doresc ca țara lor să fie conservatoare, religioasă. Laicii vor o Turcie republicană, seculară, conform principiului lui Ataturk.
Aceste două tabere să bat de o sută de ani. Republica împlinește 100 de ani pe 29 octombrie. Și unii și alții vor va ca următorul secol să fie într-un fel sau în altul. Între cele două tabere nu există consens.
Deci în condițiile acestea poți să spui că orice s-ar întâmpla în Turcia din punct de vedere economic nu poate influența lucrurile în alegeri. Cred că aceasta este o deosebire fundamentală față de țările europene…
Da, este o deosebire fundamentală față de țările europene, pentru că și Turcia este un fenomen istoric unic. Este singura țară care a fost construită de sus în jos, de la vârful statului în jos, de la limbă, identitate națională etc.
Cei care n-au fost de acord cu aceste aspecte ale republicii laice au continuat lupta. Să nu uităm că au avut reprezentare politică la cel mai înalt nivel, la nivel de guvern în anii '50, care s-a sfârșit cu lovitura de stat din 1960 când primul ministru de atunci, Adnan Menderez, a fost executat, a urmat lovitura de stat din '71 și apoi din '80, apoi cea din '97, de data aceasta prin memorandum, nu cu armele.
Din 2002 a câștigat alegerile domnul Erdogan care a rămas la putere până astăzi.
Cei mai mulți din votanții din Diaspora tind să fie pro-Erdogan
Profesorul Dragoș Mateescu. FOTO: Arhiva personală
Având în vedere împărțirea aceasta a electoratului, care credeți că sunt factorii care vor decide rezultatul votului din turul al doilea?
În primul rând dacă alegerile sunt corecte, dacă oamenii reușesc să se înregistreze. Nu au reușit să se înregistreze și acest lucru s-a văzut la vot (n.r.- în primul tur). Dacă vor fi alegeri corecte, dacă nu va mai exista problema aceasta cu ștampilele, care urmează să vedem dacă se confirmă sau nu...
Acestea sunt cele două variabile, pentru că nu ne așteptăm de la altceva. Să nu uităm că domnul Erdogan controlează media, controlează aparatul de stat, controlează Poliția, Jandarmeria, opoziția are de dus o luptă sisifică în două săptămâni.
Cel de-a treilea candidat, Sinan Ogan, poate să influențeze lucrurile?
Sinan este din tabăra ultranaționalistă, ceea ce înseamnă că se încadrează în logica guvernării Erdogan și a propagandei electorale a puterii. Probabil că cei mai mulți dintre votanții lui Sinan Ogan, dacă se prezintă la vot, ar vota pentru domnul Erdogan.
O variabilă foarte importantă mai este și comportamentul kurzilor. Spre surprinderea tuturor însă, kurzii nu au mers în număr mare la vot și leg acest lucru de situația din sud-est pe care am descris-o mai devreme. Dacă kurzii se mobilizează, ei votează împotriva lui Erdogan. Este foarte important.
Cum votează diaspora Turciei, cu Erdogan sau cu opoziția? Că înțeleg că e foarte important votul diasporei în Turcia.
Dacă nu mă înșel, diaspora înseamnă vreo 2 milioane de voturi. Pentru că cei mai mulți din votanții din diasporă sunt din Germania, Olanda, Franța, aceștia tind să fie pro- Erdogan, așa au fost la celelalte alegeri.
Dar de ce? De ce oameni care trăiesc în țări europene, țări liberale, sunt pro-Erdogan?
Pentru că se radicalizează acolo. Iar radicalizarea în Europa, în special pentru musulmani, înseamnă să fii împotriva liberalismului occidental. În cazul migranților turci, mai ales din Germania, radicalizarea înseamnă și naționalism turcesc. Pentru ei port stindardul turcismului la nivel global este domnul Erdogan.
Ei nu se raportează la societățile respective decât cu agresivitate, care este dovedită.
La ce ar trebui să ne așteptăm în perioada rămasă până al turul al doilea? La ce fel de campanie, cu acuzații, cu arestări…
Să continue arestările și să fie interzis până la urmă partidul HDP (n.r.- partid pro-kurd) , dar el a concurat sub emblema Partidului Verde, de stânga. Este posibil să fie asta, deci să avem radicalizare în sensul acesta, dar nu va avea prea mare efect.
În schimb la nivel de discurs electoral acum totul se concentrează pe persoanele celor doi candidați. Și mă aștept ca domnul Erdogan să pedaleze foarte puternic pe identitatea Alevi asumată de domnul Kilicdaroglu.
Alevi este o sectă minoritară din Islam, cu vreo 20 de milioane de oameni.
În plus, se spune că ar avea și o ascendență kurdă. Pe aceste două identități probabil că va ataca și mai puternic, domnul Erdogan.
În replică, domnul Kilicdaroglu a recunoscut această identitate a sa și va marja pe ideea consensului, pe ideea că Turcia trebuie să-și normalizeze relațiile cu partenerii străini, pe ideea că trebuie ca libertățile fundamentale să fie garantate și protejate de stat și că refacerea economică se poate face doar prin astfel de măsuri democratice.
În ceea ce privește economia, Turcia are nevoie să primească ajutor occidental, iar ajutorul de la Banca Mondială etc nu poate veni decât la pachet cu solicitări privind reforme democrat-liberale, inclusiv în economia de piață.
Pe când domnul Erdogan spune că n-are nevoie de Banca Mondială, n-are nevoie de nimeni, nu are nevoie nici de Occident. Discursul la adresa Occidentului este unul extrem de insultător și agresiv.
Acest discurs este mai mult decât o retorică de alegeri? Dacă Erdogan câștigă alegerile vom asista la o schimbare fundamentală? Nu știu, iese Turcia din NATO, se întâmplă ceva dramatic?
Nu este doar campanie electorală, astfel de declarații au fost făcute și după 2016, după tentativa de lovitură de stat, și după scandalul Gezi Park și după scandalul de corupție din decembrie 2013.
Dar ca să meargă până la a scoate Turcia din NATO mă îndoiesc, pentru că Turcia dacă nu este membră NATO, chiar dacă numai „de iure” nu și „de facto”, și nu este conectată și la procesul de aderare la Uniunea Europeană nu valorează prea mult.
Importanța ei strategică este pentru alții, nu pentru Turcia. Trebuie să fie conectată, integrată. Așa are Turcia garanția influenței, altfel nu valorează foarte mult. Și nu cred că va ieși din instituțiile internaționale.
Dar discursul va rămâne același. Erdogan va duce o politică externă pe cât de agresivă, pe atât de scumpă. Costă bani ca să proiecteze atâta influență la nivel global.
Și cred că se vor reduce mult fondurile pentru politică externă, pentru că țara trece într-adevăr printr-o criză economică gravă, deficitele sunt enorme, inflația este mare, nivelul de trai al populației a scăzut. Vor trebui găsiți bani de undeva.
77
37
