Turcia ar putea aproba cererea Suediei de a intra în NATO înaintea summitului alianței ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, a declarat luni ministrul de Externe de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, citat de TASS.

Recep Erdogan alaturi de ministrul sau de Externe, Mevlut CavusogluFoto: JAVIER SORIANO / AFP / Profimedia

„Am discutat vinerea trecută cu ministrul suedez de Externe. I-am spus despre decizia cu privire la Finlanda, astfel că a auzit despre ea pentru prima oară de la noi (...) El și-a exprimat speranța că procesul de ratificare a aderării la NATO va fi finalizat până la summitul alianței, la care eu i-am răspuns că 'totul depinde de voi'”, a declarat luni șeful diplomației turce.

Comentariile sale vin după ce președintele turc Recep Erdogan a anunțat vinerea trecută că parlamentul turc va începe procesul de ratificare a aderării Finlandei la NATO, dar nu și în cazul Suediei.

Vorbind la Ankara alături de omologul finlandez Sauli Niinisto, Erdogan a declarat că Helsinki a obținut aprobarea Turciei după ce a luat măsuri concrete pentru a-și respecta promisiunile de a acționa împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi teroriști și de a da drumul exporturilor în domeniul apărării.

Cele trei țări au semnat anul trecut la Madrid un acord care prevedea măsuri pentru a depăși preocupările Turciei cu privire la aderare, dar Ankara a declarat că Suedia nu a mers suficient de departe.

Motivele invocate de Turcia pentru a bloca intrarea Suediei în NATO

Ankara cere Suediei extrădarea unor persoane pe care le consideră teroriste: susținători ai clericului Fethullah Gulen, un fost aliat al lui Erdogan considerat de ani de zile inamicul său numărul unu, precum și persoane asociate cu miliția kurdă YPG, o extensie a Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care a sprijinit Occidentul în lupta sa împotriva Statului Islamic în Siria.

Turcia clasifică PKK drept organizație teroristă.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut noul guvern de centru-dreapta de la Stockholm a afirmat că se va distanța de YPG și alte organizații, afirmând că „există o legătură prea strânsă” între acestea și PKK.

„Obiectivul principal este apartenența Suediei la NATO”, a declarat pe 5 noiembrie șeful diplomației suedeze, Tobias Billstrom.

Însă Curtea Supremă de la Stockholm a blocat unele dintre solicitările de extrădare ale Ankarei din cauza situației privind respectarea drepturilor omului în Turcia, judecătorii constituționali suedezi temându-se că persoanele extrădate ar putea fi victimele unor procese politice.

Tensiunile dintre Ankara și Stockholm au fost amplificate de un protest ce a avut loc pe 21 ianuarie în capitala Suediei și în timpul căruia a fost ars un exemplar al Coranului, un gest care a atras o reacție furibundă din partea Turciei.