Parlamentul danez a adoptat marți un proiect legislativ pe larg dezbătut care prevede renunțarea la o sărbătoare publică pentru a ajuta la creșterea finanțării cheltuielilor militare, relatează Reuters.

Copenhaga, DanemarcaFoto: Achim Prill / Panthermedia / Profimedia Images

Guvernul format la Copenhaga după alegerile din luna noiembrie, a fost cel care a depus proiectul de lege în parlament, propunând o serie de ample reforme menite să combată provocările la adresa modelului de asistență socială al țării.

Una dintre măsurile propuse de coaliţia condusă de premierul social-democrat Mette Frederiksen a fost eliminarea sărbătorii religioase cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea.

Introdusă iniţial ca o zi de rugăciune, post şi penitenţă, aceasta cade în a patra vineri după Paşte şi este o dată obişnuită pentru confirmări (n.r. în Biserica Catolică, ritual de desăvârşire a botezului la copiii trecuţi de 7 ani).

Guvernul danez a spus că renunțarea la această sărbătoare legală va ajuta țara să folosească banii pentru a creşte bugetul apărării până la obiectivul NATO de 2% din PIB până în 2030, în loc de 2033, aşa cum era planificat anterior.

Executivul de la Copenhaga a justificat acest calendar accelerat prin invazia Rusiei în Ucraina și exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică, afirmând că renunțarea la Ziua Marii Rugăciuni ar urma să aducă un plus de 3 miliarde de coroane (355 milioane de lire sterline) în visteria statului.

Critici dure față de abolirea Zilei Marii Rugăciuni

Propunerea a fost adoptată joi de parlamentul danez cu 95 de voturi pentru din 179 posibile, în pofida criticilor puternice aduse de sindicate, opoziție și unii economiști, care au pus sub semnul îndoielii eficacitatea măsurii.

„Este o mare ameninţare la adresa modelului danez”, a declarat Lizette Risgaard, şefa confederaţiei FH, care are 1,3 milioane de membri într-o ţară cu 5,9 milioane de locuitori. „Politicienii ar trebui să nu se amestece în problemele legate de piaţa muncii. Dacă vor merge până la capăt cu acest lucru, ei îşi vor impune voinţa şi vor încălca acordurile noastre”, a acuzat ea.

Anularea sărbătorii implică 7,4 ore suplimentare de muncă pentru fiecare lucrător, potrivit guvernului.

„Nu cred că este o problemă să trebuiască să munceşti o zi în plus”, a declarat Frederiksen când a prezentat propunerea în parlament, explicând că „ne confruntăm cu cheltuieli enorme pentru apărare şi securitate, sănătate, psihiatrie şi tranziţie ecologică”.

Un sondaj realizat în luna ianuarie de firma de cercetare de piaţă Epinion a indicat că un număr covârşitor de danezi se opun acestei măsuri, care nu a fost menţionată în timpul campaniei electorale din toamna anului trecut. Doar 17% au susţinut planul, în timp ce 75% s-au opus.

Biserica luterană şi organizaţiile care reprezintă angajaţii militari au protestat, de asemenea, faţă de această măsură.

„Sunt furios că se folosesc de militari în acest fel, spunând că banii din sărbătorile legale vor merge la creşterea bugetului”, a declarat pentru ziarul BT şeful principalului sindicat care reprezintă personalul militar, Jesper Korsgaard Hansen.