Etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a condus Organizația Mondială a Sănătății în timpul pandemiei de COVID-19, este pe cale de a obține un nou mandat în funcția instituției ONU după ce a fost singurul candidat nominalizat de 28 de țări, relatează Reuters.

Tedros Adhanom GhebreyesusFoto: Profimedia Images

Informația a fost dezvăluită inițial de mai mulți diplomați occidentali care citau o scrisoare trimisă de OMS celor 194 de state membre care le informa cu privire la nominalizările confidențiale păstrate în plicuri sigilate după ce au fost depuse la sfârșitul lunii septembrie.

„OMS anunţă că un singur candidat a fost propus de statele membre până la termenul limită de 23 septembrie 2021: Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care este directorul general în exerciţiu”, a precizat OMS într-un comunicat, confirmând informația.

Etiopa a refuzat să îl nominalizeze pe Tedros pentru un al doilea mandat datorită tensiunilor privind conflictul din regiunea Tigray (n.r. Tedros a fost membru al Frontului de Eliberare al Poporului Tigrin) astfel încât a fost nevoie ca alte țări să îl nominalizeze.

Printre cele 28 de state se numără Franța, Germania și alte țări membre ale Uniunii Europene, precum și trei țări africane: Botswana, Kenya și Rwanda, au declarat diplomații pentru Reuters. SUA nu a susținut nominalizarea lui Tedros.

Subiectul este atât de sensibil încât Uniunea Africană nici măcar nu a discutat numirea, evitând subiectul chiar și la summitul de luna aceasta, potrivit mai multor diplomați africani.

OMS va organiza alegerile pentru postul de director general la reuniunea anuală a miniștrilor sănătății ai țărilor membre ce va avea loc în luna mai a anului viitor.

Nominalizările au fost ținute secrete pentru a preîntâmpina campaniile electorale înainte de termen.

Tedros, un fost ministru al sănătății și externelor în Etiopia, a devenit în mai 2017 primul african ales în fruntea OMS.

Val de scandaluri la OMS sub Tedros

OMS a fost zguduită de mai multe scandaluri recente în timpul mandatului etiopianului.

La sfârșitul lunii septembrie, o comisie independentă de investigație a publicat un raport care a concluzionat că angajați ai instituției ONU au comis abuzuri sexuale și au fost implicați în incidente de exploatare în timpul crizei de Ebola din Republica Democrată Congo.

Un scandal de proporții a izbucnit și în Italia la sfârșitul anului trecut după ce o investigație a televiziunii italiene Rai a acuzat OMS că a conspirat cu guvernul de la Roma să ascundă un raport incriminator privind gestionarea deficitară a pandemiei de către autoritățile italiene.

Procurorii italieni au deschis o investigație însă acuză OMS că obstrucționează ancheta și își sfătuiește angajații săi să invoce imunitatea diplomatică pentru a nu da curs citațiilor.

În Rusia organizația este criticată de experți independenți ca fiind prea indulgentă față de gestionarea pandemiei de către guvernul de la Moscova ca urmare a finanțării generoase acordate de regimul lui Vladimir Putin OMS.

Investigația realizată de OMS în China pentru a identifica originile pandemiei de COVID-19 a fost de asemenea criticată ca fiind superficială, mai ales după ce raportul final al anchetatorilor a părut să disculpe Beijingul de mușamalizarea izbucnirii pandemiei.

Mai multe state occidentale și o parte a comunității științifice au denunțat raportul sau și-au exprimat îngrijorările legate de acesta.