La ora cinci dimineața, respectatul astrofizician de 86 de ani Jim Peebles a fost trezit de neașteptatul țârâit al telefonului, notează CNN. ”Din experiența mea, singurele apeluri venite la aceste ore din noapte sunt cu vești proaste”, a spus el.

Scriitoarea Doris Lessing, absolut neimpresionata de NobelFoto: SHAUN CURRY / AFP / Profimedia

Acest apel era însă cu o veste mare.

”Primele cuvinte ale apelantului au fost: ‘Comitetul Nobel a votat pentru a-ți acorda premiul Nobel pentru fizică. Acceptați?’, a povestit Peebles.

Modul în care i se adresase interlocutorul îl contrariase: cine nu ar accepta un Premiu Nobel. ”Știți fiasco-ul din cazul Bob Dylan. Probabil că i-a cam pus pe gânduri”, a declarat Peebles.

”Fiascoul” la care se referă astrofizicianul este controversatul Nobel pentru Literatură acordat în 2016 lui Bob Dylan, absolut neimpresionat de onoarea ce i se făcea.

În afară de faptul că erau tot timpul prin campusuri universitare în anii ’60 puține lucruri au în comun Peebles, un expert în cosmologie teoretică și Dylan.

Pentru unii Premiul Nobel este o surpriză extraordinară

Cea mai mare diferență se pare că stă în reacția lor după câștigarea unui Nobel, însă trebuie spus că celebrul cântăreț este departe de a fi singurul pentru care primirea Nobelului s-a tranformat într-o chestiune jenantă.

Cele cinci comitete pentru premiile Nobel sunt renumite pentru modul cum țin secrete alegerile lor de lumea exterioară, inclusiv față de laureați, care află că au câștigat doar cu câteva minute înainte de anunțul public.

Acest stil poate duce la surprize foarte frumoase, cum este cazul lui Benjamin List – co-câștigător al premiului pentru chimie de anul acesta - care își bea cafeaua cu soția când a primit vestea.

”Pe telefon mi-a apărut un număr de Suedia, m-am uitat la soție, ea s-a uitat la mine și am fugit afară din cafenea, pe stradă, înțelegeți, a fost extrordinar. A fost ceva foarte special, nu o să uit niciodată”, a povestit el jurnaliștilor miercuri.

Pentru alții apelul este un coșmar: ”Soția a țipat la mine pentru că a trezit-o”

Dar poate fi și mai puțin bine primit. ”Eram întins în pat, iar soția mea s-a trezit pentru că îmi bâzâia telefonul. Și a țipat la mine pentru că telefonul meu o trezea din somn”, a dezvăluit David MacMillan, care a împărțit premiul cu List.

”Am ratat apelul 100%. Clasic pentru un scoțian. Nu credeam că așa ceva este posibil, așa că m-am băgat înapoi în pat”, a relatat el.

Pentru alții, celebritatea adusă de premiul Nobel este o intruziune nedorită.

”Dumnezeule! Sunt sigură că doriți niște declarații înălțătoare”, a reacționat, în 2007, Doris Lessing, când s-a trezit în fața casei cu jurnaliști care veniseră să o anunțe că a câștigat Premiul pentru Literatură.

”E un lucru minunat. Dar este și o corvoadă”, afirmă Reinhard Genzel, astrofizicianul care a luat anul trecut premiul pentru Fizică.

Unii cred că apelul este o farsă: I-am spus, ‘pleacă de aici’

Puțini câștigători pot spune cinstit că viața lor nu s-a schimbat după ce au primit apelul de la comitetul Nobel. Mă rog, cât timp nu cred că este o farsă.

”Tipul care m-a sunat mi-a spus: ‘Hello, ai câștigat Premiul Nobel pentru Literatură”, a povestit și Abdulrazak Gurnah, laureatul de anul acesta. ”I-am spus, ‘pleacă de aici, lasă-mă în pace’. Mi-a vorbit până mi-a schimbat părerea, m-a convins gradual”, a adăugat scriitorul.

Adesea, câștigătorii nu pot fi contactați, așa că află din media, de la familie, sau chiar de la vecini.

Economistul Paul Milgrom a fost trezit la miezul nopții de colegul său Robert Wilson, care îi bătea la ușă și striga: ”Paul, sunt Bob. Ai câștigat Premiul Nobel”.

”Da, am câștigat? Wow!”, i-a răspuns confuz Milgrom, schimbul de replici, surprins de camera de supraveghere a casei făcând senzație pe rețelele sociale.

Apelul pentru Genzel a venit când era într-o discuție pe Zoom cu colegii, în octombrie anul trecut: ”N-aveam nicio bănuială. M-am gândit: Dumnezeule, evident că este o fantasmă”.

Secretarul comitetului i-a cerut să nu spună nimic nimănui timp de 15-20 de minute, așa că Genzel s-a chinuit să țină știrea pentru el.

”M-am reîntors în discuție, colegii mi-au spus după-aceea că mă bâlbâiam, eram ușor pierdut, le spuneam să deschidă televizorul”, a povestit el.

”Trebuie să mă emoționez, să mă înveselesc, sau ce?”

Există destule ocazii când câștigătorul nu este așa de entuziasmat cum își imaginează comitetul Nobel. Atât Bob Dylan, cât și Ernest Hemingway, au lipsit de la banchetul annual, cel din urmă ținând să transmită Academiei Suedeze ”că nu are nicio înclinație pentru discursuri și nici talentul oratoriei”.

Cea mai memorabilă reacție pare să îi aparțină lui Lessing. Ea a aflat de primirea Nobelului când ieșea din taxiul cu care fusese la cumpărături.

”Ați auzit vestea? Ați câștigat Premiul Nobel pentru Literatură”, i-a spus un reporter entuziast. Scriitoarea și-a dat ochii peste cap înainte ca jurnalistul să termine propoziția.

Lessing – care era cu un prieten ce stătea amuzat lângă ea, cu o anghinare în mână – era clar mai interesată să-și adune sacoșele decât să vorbească cu presa internațională.

Întrebată cum se simte, a răspuns fără prea mult entuziasm: ”Ascultă, am câștigat toate premiile din Europa, fiecare nenorocit de premiu. Trebuie să mă emoționez, să mă înveselesc, sau ce? Nu pot să mă emoționez mai tare, înțelegi?”