Liderul armean Nikol Paşinian acuză armata azeră de încălcarea frontierei armene şi de faptul că încearcă să cucerească noi teritorii, declarațiile sale provocând o nouă intensificare a tensiunilor între cele două ţări, relatează AFP și Barrons, potrivit News.ro.

Nikol PasinianFoto: Asatur Yesayants / Sputnik / Profimedia Images

„Este o infiltrare subversivă”, a declarat Paşinian într-o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate, citat într-un comunicat oficial.

În cadrul acestei reuniuni de joi el a acuzat trupe azere de faptul că au înaintat trei kilometri în interiorul frontierelor armene, în sud, şi că vor „să asedieze” Lacul Sev, împărţit de cele două ţări.

Paşinian, care a denunţat o „încălcare” a teritoriului Armeniei, a anunţat că armata armeană a reacţionat prin „manevre tactice adecvate”, adăugând însă că aceste tensiuni trebuie soluţionate pe cale diplomatică.

Baku a respins aceste acuzaţii drept „provocatoare”.

„Grănicerii iau poziţii care aparţin Azerbaidjanului în districtele Laşin şi Kalbajar", a reacţionat într-un comunicat, joi seara târziu, Ministerul azer de Externe. Reacţia Armeniei, „care face anunţuri provocatoare, este aiuritoare”, subliniază ministerul, care adaugă că Baku „este ataşat unei calmări a tensiunilor în regiune şi îndeamnă la măsuri în acest sens”.

FOTO: Aris Messinis / AFP / Profimedia Images

„Retragere imediată”

Azerbaidjanul şi Armenia s-au înfruntat în toamna lui 2020 cu scopul de a controla regiunea separatistă Nagrno Karabah, un conflict care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi şi o înfrângere a Erevanului, nevoit să cedeze Azerbaidjanului teritorii importante.

În pofida unui armistiţiu semnat sub egida Moscovei şi desfăşurării unor militari ruşi, tensiunile persistă în regiune. Luna trecută, cele două ţări s-au acuzat reciproc de deschiderea focului în Nagorno Karabah.

Regiunea cu o populaţie majoritar armeană s-a desprins prin secesiune din Azerbaidjan la destrămarea URSS şi a fost scena unui prim război izbucnit în 1991 și soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.

Statele Unite au anunţat joi că urmăresc „îndeaproape” această „intensificare a tensiunilor” la frontieră.

„Suntem informaţi că cele două părţi comunică şi le îndemnăm la reţinere în vederea favorizării unei dezescaladări paşnice a situaţiei”, a anunat într-un mesaj postat pe Twitter un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat la telefon joi seara cu Paşinian.

„Preşedintele republicii a reiterat ataşamentul Franţei faţă de integritatea teritorială a Armeniei şi a marcat necesitatea unei retrageri imediate a trupelor azere din teritoriul armean”, a anunţat într-un comunicat preşedinţia franceză.

FOTO: Alexey Kudenko / Sputnik / Profimedia Images

„Deteriorare”

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a discutat joi la telefon cu omologul său azer Djeyhoun Bairamov despre „deteriorarea situaţiei” la frontiera azero-armeană. Potrivit Ministerului rus de externe, cei doi au subliniat „necesitatea unei respectări stricte a armistiţiului” şi despre o soluţionare a incidentelor pe cale diplomatică.

Contactate de AFP, ministerele armene ale Apărării şi de Externe nu au comentat anunţurile lui Paşinian.

Paşinian este premier interimar după ce a demisionat la sfârşitul lui aprilie în vederea organizării unor alegeri legislative anticipate la 20 iunie.

Opoziţia îl acuză pe Pașinian, aflat la putere din 2018, de trădare din cauza încheierii arminstițiului dezavantajos pentru Armenia. Acesta se apără afirmând că Azerbaidjanul ar fi putut revendica și mai multe teritorii în cazul continuării ostilităților.

Citește și: