Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a dat în judecată administrația Biden
Administrația Trump a adăugat Xiaomi și alte opt firme chineze pe lista neagră a Pentagonului pe 15 ianuarie, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui democrat Joe Biden.
Xiaomi, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri din lume, a anunțat că a acționat în instanță Departamentul apărării al SUA, Departamentul trezoreriei, pe secretarul apărării Lloyd Austin și pe secretarul trezoreriei Janet Yellen.
Sub Trump, Departamentul apărării a catalogat firmele adăugate pe listă drept „companii militare chineze comuniste”.
În luna noiembrie a anului trecut fostul președinte republican a anunțat că va interzice investițiile americane în aceste companii și le-a dat termen de un an cetățenilor americani să își vândă participațiile din firmele de pe listă.
Xiaomi a înaintat vineri plângerea la un tribunal districtual din Washington, cerând guvernului să o elimine de pe listă. Compania a negat că ar fi controlată de regimul de la Beijing și a declarat că o interzicere a investițiilor americane ar provoca „daune imediate și ireparabile Xiaomi”.
Acțiunile Xaomi, al căror preț aproape s-a dublat de la listarea companiei pe bursa de la New York, au scăzut cu până la 14% după includerea acesteia pe lista de companii sancționate de Washington.
Datele publicate în luna octombrie a anului trecut au sugerat că, în al treilea trimestru al lui 2020, Xiaomi a vândut mai multe smartphone-uri decât Apple.
Biden a decalat data de intrare în vigoare a interdicției de investiții de la 28 ianuarie la 27 mai pentru ca administrația sa să aibe timp să revizuiască măsura, precum și companiile de pe listă.
Noua administrație de la Washington nu a arătat însă până în prezent niciun semn că va avea o abordare mai puțin fermă în ceea ce privește relațiile cu Beijingul.
Antony Blinken, secretarul de stat al lui Biden, a declarat miercuri că este de acord cu evaluarea predecesorului său, Mike Pompeo, că China comite genocid împotriva minorității uigure.
Compania Huawei, un alt gigant chinez al smartphone-urilor inclus pe lista neagră, a asistat la o scădere a vânzărilor cu peste 40% în trimestrul 4 din 2020, an în care a fost vizată de mai multe runde de sancțiuni de către SUA.
REFERINȚĂ:

Când marketingul ne păcălește să cădem în capcana consumului irațional/ Sunt diamantele valoroase sau nu?
Medicii de familie admit că unii dintre ei au refuzat să își programeze pacienții la vaccinarea împotriva COVID-19 și recomandă "utilizarea celorlalte 6 modalități de programare"
VIDEO Autostrada A1 Sibiu - Pitești: Cum arată acum lucrările avansate de pe prima secțiune
VIDEO. A lăsat jobul din City-ul londonez pentru a cumpăra o clădire monumentală părăsită de pe o insulă grecească, pe care a transformat-o în hotel de lux
VIDEO REPORTAJ Libearty Sanctuary, cel mai mare sanctuar de urși bruni din Europa/ Care este populația reală de urși? Cât de mare ar trebui să fie ea?
or fi simtiti chinejii ca iar pot face ce vor in america ? nu interzice nimeni vanzarea de telefoane chinezesti, ci transferul de tehnologie, intr'o tzara neprietena.
taman dadura la stiri ca niscai avioane chinezesti au violat spetiul aerian al taiwanului, unde americanii au interes ei angajamente. chinejii nu de investii in dolari duc nevoia, ci de investiit in tehnologie americana.
\
si nu cred ca va renunta la toate oprelistile puse de trompa, in relatia cu china. ar fi o prostie. mai ales ca alea nu izvorau din mintea lui trump, fara aprobarea pentagonului si meseriasilor de la dept. de stat.
până când australopitecii trebuiau să dea un vagon de banane sau grâu pe o lamă de ras ori un rulment
dar când ceea ce produci tu nu mai are așa mare căutare sau când apar produse cu aceeași utilitate dar mult mai ieftine atunci ambalăm comerțul și piața libera într-un protecționism total, grosolan și la vedere.
Xiaomi e a doua ca firmă chineză pe piața mondială dar în China încă n-a ajuns pe 2 așa că vor trece granița și alte mărci, mărci care vor (în)trece și mărul. Motivul ?
Este evident , evident. Un număr f. mare de firme care se-ntrec (tehnologic și ca preț) pe o piață-cerere uriașă și o firmă care se protejează (se ferește) de concurență și conservă prețuri prea mari pt. posibilitățile unei mari părți din populația globului.