Presedintele Donald Trump a starnit miercuri tensiuni majore in Orientul Mijlociu prin anuntul ca SUA recunosc oficial Ierusalimul drept capitala Israelului. Ce inseamna aceasta decizie, care implineste partial o lege adoptata acum mai bine de doua decenii de Congresul american? Si de ce este ea atat de tulburatoare pentru scena politica internationala?

IerusalimFoto: Wikimedia Commons

Ce a spus si ce nu a spus Donald Trump in anuntul de miercuri:

  • SUA recunosc oficial Ierusalimul drept capitala a Israelului
  • Prin aceasta decizie, a spus ca respecta o promisiune pe care predecesorii lui au esuat sa o respecte. Nu a decis transferul Ambasadei SUA din Tel Aviv in Ierusalim, asa cum spusese ca intentioneaza, dar a ordonat inceperea pregatirilor in acest sens. El a facut trimitere la o lege adoptata de Congres in 1995, ce prevedea ca Ierusalimul "ar trebui" recunoscut drept capitala a Israelului si ca Ambasada SUA sa fie mutata in Ierusalim.
  • A facut apel la calm si toleranta si a anuntat o vizita a vicepresedintelui Mike Pence in regiune
  • A vorbit despre Ierusalim ca oras capitala al Israelului, dar NU a mentionat indivizibilitatea acestuia. A ramas, cel putin declarativ, adeptul continuarii negocierilor israeliano-palestiniene, ce vizeaza inclusiv statutul Ierusalimului, el spunand ca "SUA raman hotarate sa ajute la facilitarea unui acord de pace acceptabil pentru cele doua parti. Am intentia sa fac tot ce e in puterea mea pentru a ajuta la incheierea unui astfel de acord", iar SUA vor sustine "solutia celor doua state".

Donald Trump este primul presedinte care recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului, de la infiintarea acestui stat, in 1948. El nu a decis explicit mutarea ambasadei acolo, in conformitate cu legea din 1995, dar a anuntat pregatiri in acest sens. In acest moment, Ambasada SUA, asemenea majoritatii ambasadelor altor tari in Israel, se afla la Tel Aviv.

De ce a luat Donald Trump aceasta decizie?

Inca din campania electorala, el a promis sa mute ambasada la Ierusalim. De atunci, el a adoptat o pozitie clara pro-Israel, vizand sprijinul crestinilor si al evreilor americani pro-Israel, inclusiv donatori in campania electorala. Unul dintre foarte putinii lideri internationali care au salutat anuntul de miercuri este cel al premierului israelian Benjamin Netanyahu, sustinator declarat al liderului de la Casa Alba pe plan international.

Dar, ca si pana acum, el a sprijinit declarativ solutia celor doua state in negocierile israeliano-palestiniene. In acest sens, el a evitat sa foloseasca termenul "indivizibil" in privinta "capitalei Israelului".

Semnificativ este si momentul cand se face auzita aceasta decizie a Administratiei Trump, din punct de vedere al situatiei interne din Statele Unite: in plin scandal provocat de ancheta referitoare la amestecul Rusiei in campania electorala din SUA, castigata de Trump. Ancheta ce vizeaza reprezentanti de seama ai echipei presedintelui, acuzati ca ar fi facut jocurile Moscovei impotriva intereselor americane.

De ce este atat de important statutul Ierusalimului?

Cu exceptia guvernului israelian, care a salutat decizia lui Donald Trump, majoritatea covarsitoare a actorilor politici din Orientul Mijlociu, de la Turcia la diversele organizatii arabe, au criticat sau condamnat masura. Lideri europeni, Uniunea Europeana, secretarul general al ONU au spus ca nu sunt de acord cu miscarea americana si au avertizat ca ea risca sa produca un nou val de violente in Orientul Mijlociu si sa naruie sperantele intr-un succes al procesului de pace din regiune. In ceea ce-l priveste, liderul israelian Benjamin Netanyahu a salutat "ziua istorica", afirmand in schimb ca ea nu ar schimba cu nimic situatia sau angajamentul Israelului de a mentine starea de fapt din Ierusalim. Detalii aici

Ingrijorarea este cauzata de statutul Ierusalimului, oras unde se afla locuri sfinte ale celor trei mari religii monoteiste si care s-a aflat, intr-un fel sau altul, la multora dintre evenimentele violente din relatiile israeliano-palestiniene.

Israelul controleaza partea de vest a Ierusalimului din 1949 si a anexat partea rasariteana in 1967. Israelul sustine ca orasul, unde se afla parlamentul tarii si resedinta premierului, este, in ansamblul sau, capitala Israelului. Palestinienii sustin ca partea rasariteana a orasului, unde se afla locuri sfinte ale celor trei mari religii monoteiste, trebuie sa fie capitala viitorului stat palestinian, dupa indeplinirea obiectivului lor de a diviza orasul in mod oficial. Premierul Netanyahu a lasat de inteles ca nici nu ia in considerare posibile concesii in privinta Ierusalimului, din acest punct de vedere. Dar palestinienii si cea mai mare parte a comunitatii internationale considera Ierusalimul de Est teritoriu ocupat, al carui statut trebuie rezolvat la masa negocierilor.

Disputele legate de Ierusalim sunt atat de puternice incat, in anii '90, cand au fost negociate acordurile israeliano-palestiniene de la Oslo, statutul orasului a fost evitat si lasat pe mai tarziu, pentru a nu narui discutiile pe celelalte teme. Negocieri in privinta impartirii orasului au avut loc la inceputul deceniului trecut, dar au esuat si nu au mai fost reluate din simplul motiv ca tratativele israeliano-palestiniene in ansamblul lor nu au mai continuat.

In Ierusalim, orice miscare ce ameninta echilibrul precar poate duce la conflict: acum 20 de ani, un val de violente sangeroase au izbucnit dupa ce Israelul a deschis un nou tunel catre Orasul Vechi; in 2000, o alte revolta palestiniana a izbucnit dupa ce Ariel Sharon a vizitat Muntele Templului; in urma cu cativa ani, a avut loc o serie de atacuri pe fondul cresterii numarului de vizitatori evrei la Muntele Templului; anul trecut, un nou val de tensiuni a izbucnit dupa ce autoritatile israeliene au incercat sa instaleze camere de filmat in apropiere de Moscheea Al-Aqsa.

Surse: Voice of America, Vox.com, Fox News