Este cel mai grav incident pentru noi, de la începutul războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, evenimentul cu cea mai mare pătrundere pe teritoriul României, susțin surse din cadrul forțelor de ordine.

Breaking NewsFoto: Nakhorn Yuangkratoke / Alamy / Alamy / Profimedia

„Până la analizarea de către MApN nu speculăm în privința originii dronei”, au spus aceleași surse.

Alerta că o dronă de proveniență militară a căzut între municipiul Brăila și comuna Frecăței a venit joi seara în rândul instituțiilor de forță din județul Brăila, conform informațiilor oferite de surse confidențiale.

Sunat, prefectul județului, Iulian Timoftei, nu a comentat evenimentul, susținând că toate eventualele informații militare sunt apanajul MApN.

Locul unde a căzut drona se află în Insula Mare a Brăilei, la 8 kilometri de orașul Brăila și la 23 de kilometri de granița cu Ucraina.

O confirmare oficială, independentă, este redată de publicația locală „Ziarul Comunitatea”, care îl citează pe colonelul Ștefan Stoian, purtător de cuvânt al ISU Brăila. Acesta spune că se aștepta ca sătenii să sune la 112 în cazul unui astfel de eveniment, dar nu au făcut-o, „așa cum trebuia”.

„Am auzit bubuitura, dar nu știu unde a căzut”, a declarat un martor ocular, lucrător la bacul care face trecerea spre Insula Mare. Declarația a fost oferită pentru o altă publicație locală, debraila.ro.

Ce drone rusești au mai căzut în România de la invazia Ucrainei

Nu mai puțin de 3 drone rusești au căzut în România în 10 zile în septembrie 2023, ultima fiind descoperită pe 13 septembrie între satele Nufăru și Victoria din comuna Nufăru, județul Tulcea.

Primele două cazuri de resturi de dronă găsite pe teritoriul românesc au fost lângă localitatea Plauru, aflată practic pe graniță, însă Nufăru și Victoria sunt mult mai departe de frontieră.

În niciunul din cele trei cazuri anterioare, radarele României nu au detectat nimic.

De ce nu au detectat atunci radarele Armatei nimic?

„Nu aș vrea să interpretăm asta ca pe o vulnerabilitate a României. Niciun radar, de oriunde din lume, nu are posibilități nelimitate. Sunt legile fizicii. De aceea, paleta de măsuri pentru diminuarea riscurilor trebuie să includă și măsuri de protecție civilă”, a spus pe 13 septembrie, la Digi 24, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu.

El a explicat și cum funcționează radarele, vorbind despre „limitări tehnice” atunci când astfel de drone atacă de la înălțimi mici:

„Atunci când mijloacele de acest tip, dronele de atac folosite de Federația Rusă, atacă de la înălțimi mici și foarte mici, de până în 100 de metri, este un principiu de radiolocație, de fizică - mijloacele radar la aceste înălțimi mici și foarte mici obțin imagini foarte greu pentru că la această înălțime există elemente de relief, există vegetație, chiar păsări, iar dronele au dimensiuni foarte asemenătoare cu ale păsărilor.

Deci există foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de radiolocator din lume, oricât de performant ar fi. Noi dispunem de aparate de radiolocație de ultimă generație”.

„Facem toate eforturile ca să asiguărm un grad de siguranță. Cu un război la graniță, nimeni nu poate oferi certitudini, dar facem toate eforturile”, adăugat el.

Referințe: