Chinezii anunță o invenție prea frumoasă să fie adevărată ● LG vine cu un monitor care să îi dea pe spate pe gameri ● Noua atracție de vizitat când ești în Grecia ● Mutare extrem de rară a Netflix ● Netflix a început filmările pentru ultimul sezon al „Stranger Things”

Nerd AlertFoto: Hotnews

Chinezii anunță o invenție prea frumoasă să fie adevărată

Betavolt Technology, o companie înregistrată la Beijing, a anunțat că a dezvoltat o baterie atomică de doar 15 x 15 x 5mm care ar putea alimenta un smartphone timp de 50 de ani fără nevoia de reîncărcare. Bateria mai mică decât o monedă folosește unul dintre radioizotopii nichelului (Ni-63) pentru a genera 100 microwați de energie la o tensiune de 3 volți prin procesul de dezintegrare radioactivă.

Bateriile atomice (sau nucleare, cum mai sunt denumite) nu sunt o noutate, ele fiind folosite în prezent pentru echipamente din navele spațiale, stațiile științifice automatizate, precum și roverele marțiene. Doar că ele sunt mari, greoaie și generează o cantitate mare de căldură. Evident, minibateria pe care chinezii spun că au dezvoltat-o ar rezolva toate aceste neajunsuri, după cum subliniază și TechRadar.

La fel de evident, aplicațiile sale nu s-ar rezuma doar la telefoanele smart, având potențialul de a revoluționa producția tehnologică așa cum o știm. Pentru a crea bateria „minune”, inginerii chinezi spun că au folosit Ni-63 ca sursă de energie și semiconductori de diamant pe post de convertoare. În acest sens, inginerii de la Betavolt au creat un semiconductor de diamant cu o grosime de doar 10 microni.

Ei au plasat apoi mai multe straturi cu o grosime de 2 microni, alcătuite din Ni-63, între convertoarele de diamant, subliniind că bateria astfel creată nu emite niciun fel de radiație în exteriorul său - un lucru de altfel destul de important. Betavolt susține că bateria sa este la fel de sigură pentru sănătate precum stimulatoarele cardiace permanente sau implanturile cohleare. În teorie totul sună grozav.

Apoi apar semnele de întrebare. Probabil cea mai mare ar fi că anunțul vine de la o companie obscură care nici măcar nu are o versiune în engleză pentru website-ul său. Plus că și varianta în chineză zici c-a făcut-o un student din anul 1 la informatică și e pe alocuri nefuncțională. Te-ai gândi că o companie care stă pe așa o invenție și-ar pune la punct site-ul înainte să vină cu un asemenea anunț.

O căutare pe Google după cuvinte cheie legate de știre ne mai arată că, deocamdată, singurul site mare de afară care a găsit de cuviință să o preia e The Independent, care e mai mult tabloid decât ziar. Eu am văzut-o în presa tech de la noi, care a dat-o pe nemestecate, la fel ca TechRadar, un site altfel respectabil. M-aș hazarda însă să amintesc de zicala aia cu „când un lucru e prea frumos să fie adevărat...”.

Mă rog, poate sunt eu prea cârcotaș, așa ar funcționa bateria minune iar chinezii spun că vor ca ea să ajungă la un watt de energie până anul viitor

LG vine cu un monitor care să îi dea pe spate pe gameri

Trecând din sfera posibilităților la cea a certitudinilor, LG Display, compania specializată în producția de ecrane LCD din cadrul holdingului sud-coreean, a anunțat la începutul lunii că va lansa un nou monitor cu o diagonală de 27 de inci și o rezoluție de 1440 de pixeli, marea atracție fiind însă fără doar și poate rata de reîmprospătare („refresh rate”) de 480Hz.

IGN amintește că noul anunț vine după ce cei de la LG au dezvăluit în luna decembrie a anului trecut că lucrează la un alt monitor cu refresh rate de 480Hz și o diagonală chiar mai mare (de 32 inci), plus o rezoluție de până la 4K. Dar în cazul ecranului respectiv rata de reîmprospătare de 480Hz va putea fi atinsă doar prin reducerea rezoluției la 1080p, deci nu e deloc chiar același lucru.

Oricum, ambele produse vor fi în avangarda monitoarelor pentru jocurile video de ultimă generație și vor oferi gamerilor FPS-uri („frames per second”) cu mult peste standardul de 60 din majoritatea jocurilor de azi. Ceea ce LG nu a anunțat până acum e prețul viitoarelor monitoare, deși e posibil să o facă chiar azi, în ultima zi a CES 2024. E sigur însă că ele nu vor fi tocmai ieftine.

George Carlin a fost „reînviat” cu ajutorul A.I.

Mai rămânem puțin în zona tech dar trecem la cel mai în vogă subiect al momentului, inteligența artificială, care a fost folosită recent pentru a crea o așa-zisă emisiune specială a lui George Carlin, legendarul comediant american care s-a stins din viață în 2008. Întreaga emisiune de o oră, care abordează numeroase teme de actualitate, poate fi ascultată pe Youtube, fiind urcată pe canalul Dudesy.

„Dudesy” e numele dat unui podcast creat de actorul canadian Will Sasso și Chad Kultgen, un jurnalist și scriitor din SUA, care au venit cu ideea unei emisiuni care să fie găzduite de o A.I. Dudesy e numele A.I în cauză, cea care îl imită aici pe Carlin atât ca glume, cât și ca voce. Mă rog, glumele au fost generate probabil cu ajutorul unor instrumente ceva mai avansate precum ChatGPT.

Printre multe altele, „Carlin” glumește în emisiune că lansarea noului material a durat atât de mult fiindcă „am fost mort”, lucru despre care spune că e o „scuză destul de bună”. N-am apucat să ascult emisiunea pe care Sasso și Kultgen au numit-o George Carlin: I’m Glad I’m Dead!, deci n-aș putea să îți spun cât de bună e. Fiica regretatului comediant n-a fost însă deloc încântată de ideea lor.

„Tatăl meu a petrecut o viață de om perfecționându-și meseria pe baza vieții sale foarte umane, creierului și imaginației. Nicio mașinărie nu îi va înlocui vreodată geniul. Aceste produse generate de A.I. sunt tentative iscusite de a încerca să recreeze o minte care nu va mai exista niciodată”, a spus Kelly Carlin-McCall, printre altele, potrivit revistei People. Aici nu pot decât să îi dau dreptate 100%.

Carlin-McCall la premiera filmului în două părți făcut de HBO despre tatăl ei și care poate fi văzut pe HBO Max (Slaven Vasic / Getty Images / Profimedia)

Noua atracție de vizitat când ești în Grecia

Trecând de la chestii „high tech” la unele cât se poate de clasice, Grecia a redeschis săptămâna trecută Palatul Aigai, adică palatul în care Alexandru cel Mare a fost încoronat rege al Macedoniei în 336 î.e.n. Acum, despre Alexandru ce ar fi de spus, pe lângă faptul că viața și reușitele sale militare au captivat imaginația a numeroși comandanți care i-au urmat, dar și a pasionaților de istorie și a Hollywood-ului?

În ceea ce privește Palatul Aigai, el a fost construit în cea mai mare parte de tatăl lui Alexandru, Filip al II-lea al Macedoniei, care, în treacăt fie spus, n-a fost nici el un lider militar de trecut cu vederea. Sigur, el a fost eclipsat complet de reușitele fiului său iar restul e istorie, cum s-ar zice. Palatul a fost distrus de romani în 148 î.e.n. și a fost redescoperit de greci abia pe la sfârșitul anilor 1930.

Situl a fost redeschis acum după ce a fost închis publicului timp de 16 ani pentru lucrări migăloase de restaurare cât mai apropiate de original, că nu prea vei găsi la greci scandaluri precum cel legat de bojdeuca lui Creangă. Pe lângă asta, Palatul Aigai a fost și cea mai mare structură din Grecia Antică, având o suprafață de aproximativ 15.000 de metri pătrați, potrivit Associated Press.

Din păcate, din structura propriu-zisă a palatului n-au mai rămas foarte multe, că romanii nu se jucau când voiau să distrugă ceva, plus că locul a trecut prin mai multe jafuri în anii care au urmat. Cu toate acestea, UNESCO îl descrie drept „unul dintre cele mai importante situri arheologice din Europa” și o „mărturie excepțională asupra unei dezvoltări semnificative a civilizației europene”.

Referința e la tranziția de la modelul clasic al orașelor state la cel imperial. Plus că e locul în care a fost încoronat Alexandru, ce pasionat de istorie nu ar vrea o poză aici? Un inconvenient e că situl e în nordul Greciei, că deh, Alexandru și tatăl său erau macedoneni, adică departe de zonele turistice cu plajă. Mai exact, situl e între satele Palatitsia și Vergina, la aproximativ 75 de kilometri vest de Salonic.

Era și mai mare atracția dacă rămâneau mai multe din structura originală a palatului (FOTO: Vasilis Ververidis-MotionTeam / Imago Stock and People / Profimedia)

Mutare extrem de rară a Netflix

Trecând de la Grecia la India, locul în care Alexandru s-a împotmolit în cele din urmă cu cuceririle, Netflix a anunțat vineri că va retrage de pe platforma sa un film în limba tamilă numit Annapoorani, criticat că ar „răni simțămintele religioase ale hindușilor”. Filmul nu e o producție originală a Netflix, care spune că a luat măsura la cererea companiei din India de la care a licențiat titlul, potrivit BBC.

Cert e că mutarea e una extrem de rară pentru Netflix, care de regulă ignoră criticile de genul. Sincer, eu nu îmi amintesc de vreun alt caz asemănător. Deci, de unde supărarea indienilor? Decizia pare cu atât mai surprinzătoare întrucât filmul cu numele complet Annapoorani: The Goddess of Food („Annapoorani: Zeița Mâncării”) e unul cu un subiect benign, despre o femeie care visează să devină bucătar.

Hindușii s-au supărat însă fiindcă protagonista filmului, Annapoorani, își scandalizează familia după ce mănâncă și învată să prepare carne. Annapoorani este prezentată ca provenind dintr-o familie de brahmani, adică acea castă sacerdotală considerată cea mai înaltă dintre cele patru caste din religia hindusă. Ori, ai intuit probabil, brahmanilor le este interzis să consume carne.

Organizațiile hinduse au criticat virulent filmul din acest motiv, dar și din cauza altor scene, precum una în care Annapoorani este arătată oferind namaz, rugăciunile musulmane, înainte de a găti biriyani, o rețetă bazată pe orez și carne extrem de populară în India și Asia de Sud-Est. Unii hinduși s-au simțit ofensați și de o scenă în care un personaj musulman spune că zeul hindus Ram a consumat carne.

Poliția din statul indian Madhya Pradesh a deschis inclusiv o investigație împotriva lui Nayanthara, actrița care joacă rolul lui Annapoorani, și a altor două persoane asociate filmului. Cei de la BBC amintesc că în ultimii ani acuzații asemănătoare au fost formulate de naționaliștii indieni împotriva a numeroase filme și seriale care nu le-au plăcut. Ce să mai și zici, țara e nominal o democrație.

Netflix a început filmările pentru ultimul sezon al „Stranger Things”

Încheiem rubrica de weekendul acesta tot cu cei de la Netflix, că au venit cu de departe cea mai mare veste a săptămânii la capitolul noutăți în streaming, dezvăluind că au reînceput filmările pentru noul sezon al Stranger Things, care va fi totodată și ultimul. Anteriorul sezon, al patrulea adică, deține recordul Netflix pentru numărul de ore de vizionare ale oricărui serial în limba engleză pe care l-a lansat vreodată.

Dar, pe lângă traficul masiv care l-a adus Netflix, Stranger Things a devenit de-a lungul anilor un veritabil fenomen în cultura pop mondială, un lucru ilustrat și de revenirea în topurile celor mai ascultate melodii a unor cântece vechi de zeci de ani, după ce ele au fost alese pentru coloana sonoră a serialului. Deși Netflix a anunțat reînceperea filmărilor, deocamdată nu a venit și cu o dată de lansare.

Aș estima că, în cel mai fericit caz, am putea vedea ultimul sezon al Stranger Things la finalul acestui an. Spun asta deoarece frații Duffer, creatorii și producătorii serialului, au lăsat de înțeles că ar vrea ca episoadele din ultimul sezon să aibă pe alocuri lungimea unui film, la fel ca marele final al sezonului 4. Asta înseamnă și filmări mai lungi și mai mult timp petrecut în post-producție.

E posibil ca Netflix să încerce să grăbească lucrurile pentru a-l lansa în decembrie, când mereu încearcă să vină cu superproducții în perioada sărbătorilor de iarnă (anul acesta a avut nu mai puțin de 3 filme de top și un nou serial spin-off La casa de papel). Mult mai realist mi s-ar părea însă ca sezonul 5 să aibă premiera anul viitor, dat fiind tot ce implică realizarea unui serial de acest fel. Cum deocamdată nu avem un trailer pentru următorul sezon, zic să ne amintim de ultimul:

Sper că ți-a plăcut ediția Nerd Alert de weekendul acesta, mai axată pe tech decât de obicei. În caz că ești curios să citești și rubrica de weekendul trecut, o poți găsi aici (chit că misiunea aia către Lună n-o să mai ajungă la destinație din cauza problemelor tehnice grave):