Autoritățile din România nu au putut confirma, oficial, până în acest moment, că explozia de ieri din mare, din apropierea plajei Costinești, a fost provocată de o mină marină. Asta, în condițiile în care pe litoral sunt cele mai aglomerate zile din această vară, cu zeci de mii de oameni care-și petrec la mare zilele libere de Sfânta Maria.
Mina marină reprezintă instrumentul ideal pentru un război hibrid, din cauza neasumării. Nu știi de unde provine, iar statul care a lansat-o poate nega că el este vinovat și este foarte greu să dovedești contrariul, explică pentru HotNews.ro Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă al marinei române.
Expertul militar susține că nu ar putea fi exclus faptul că mina care ar fi explodat ieri la Costinești să fie parte a unui astfel de atac hibrid al rușilor, în condițiile în care evenimentul s-a întâmplat cam în același timp cu oprirea ilegală de către Rusia, cu focuri de armă, a unei nave comerciale care venea în România.
„Ar fi prea mare coincidența”, crede Sandu Valentin Mateiu.
Pe de altă parte, ne aflăm în fața unei situații care nu e deloc clară. După ce ieri au vorbit despre pericolul pe care-l prezintă minele marine aduse aproape de țărmul românesc „de vânt și de marea agitată”, la sfârșitul zilei reprezentanții Ministerului Apărării Naționale s-au arătat mult mai prudenți cu informațiile.
Într-o emisiunea la Digi24 TV, purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale, Corneliu Pavel, a spus că nu poate confirma informația despre explozia unei mine deoarece „scafandrii EOD (Explosive Ordnance Disposal) care au făcut o cercetare împreună cu Garda de Coastă în raionul maritim din fața stațiunii Costinești nu au identificat elemente sau mine marine aflate în derivă”.
Întrebat apoi de la ce ar fi putut proveni explozia văzută de salvamari și oamenii de pe plajă, Corneliu Pavel a refuzat să se pronunțe.
La rândul său, întrebat de HotNews.ro dacă știe mai multe informații despre mina de la Costinești, reprezentantul Gărzii de Coastă, Andrei Ene, a răspuns că „poliția de frontieră nu efectuează cercetări în acest caz, cu privire la obiectul care a produs explozia”.
Cert este că în acest moment avem martori care vorbesc despre o explozie cam la 100 de metri de mal, după cum zice șeful salvamarilor din Costinești, și chiar o persoană care s-a plâns că „o dor urechile din cauza zgomotului”.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a ISU Dobrogea, Ana-Maria Stoica, a confirmat că echipele de intervenție au găsit urmele unei explozii în digul din fața hotelului Forum din Costinești.
Cea de-a doua mină marină care ar fi fost semnalată tot ieri de cineva la 112 s-a dovedit a fi un buștean.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu spune că este plauzibil ca resturile minei care a explodat să nu fie găsite până acum pentru că bucățile de metal au căzut probabil pe fundul mării. Iar în aceste zile sunt valuri mari pe litoralul românesc, deci nici măcar scafandrii trimiși la fața locului ar putea să nu le vadă.
Forțele navale au anunțat că au trimis în spațiul maritim cuprins între Constanța și Mangalia un puitor de mine și un elicopter IAR Puma Naval care, alături de un avion de patrulare al SUA, au făcut cercetări pentru a identifica dacă există mine.
Astăzi s-au activat și militarii bulgari care au anunțat că sunt în stare de alertă pentru „a răspunde la semnalele privind minele plutitoare, pentru deminarea acestora”.
De fapt, ce mine căutăm în Marea Neagră?
Foto: Lga | Dreamstime.com
Acum mai bine de un an, pe 11 iunie 2022, un ucrainean de 50 de ani a intrat în apă la Odesa și a murit instantaneu după ce a atins o mină marină care a explodat. Practic, omul s-a lovit de unul dintre dispozitivele lansate în Marea Neagră, probabil, atât de ucraineni, cât și de ruși.
Un purtător de cuvânt al administrației militare din Odesa spunea anul trecut că rușii ar fi aruncat în apele teritoriale ale Ucrainei între 400 și 600 de mine marine. La rândul lor, rușii pretind că au identificat 370 de mine lansate de ucraineni.
Aceste dispozitive sunt proiectate să explodeze când carena unei nave intră în contact cu ele. Unele dintre mine sunt ancorate cu un cablu de oțel pentru a fi menținute sub apă (și a nu fi văzute de la suprafață). Cu toate acestea, în cazul unor furtuni, acestea se pot desface și pot fi duse de curenții marini pe distanțe foarte lungi.
Un tratat internațional din 1907 interzice tuturor țărilor să amplaseze mine neancorate, cu excepția cazului în care acestea pot fi controlate sau sunt „construite astfel încât să devină inofensive la cel mult o oră după ce persoana care le-a pus încetează să le controleze”.
Dar, după cum spunea și comandorul Sandu Valentin Mateiu, este foarte greu să depistezi cine a eliberat respectivele dispozitive în mare. Cu atât mai mult în această situație în care minele despre care vorbim, atât cele ucrainene, cât și cele rusești, sunt de fabricație sovietică.
De altfel, încă de anul trecut statele de la Marea Neagră au anunțat că au identificat mine marine plutind în derivă în apele lor teritoriale. În martie 2022, românii și turcii au declarat public că au dezamorsat astfel de dispozitive „de origine necunoscută.”
De la începutul războiului, scafandrii specializați din România ar fi distrus șase astfel de mine marine care se aflau în apele noastre teritoriale.
Luna trecută, Marea Britanie spunea că are informații că „Rusia a amplasat mine maritime suplimentare în apropierea porturilor ucrainene”, pentru a împiedica comerțul cu cereale ale acestei țări.
Deocamdată însă nu sunt prea multe informații pe subiect.
Iar zgârcenia autorităților în această privință poate duce și la situații de genul aceleia în care, întrebat de un reporter dacă nu-i este frică să intre în mare din cauza minelor, un turist din Costinești să răspundă că „aceste informații sunt vrăjeli ca să plece lumea de pe litoralul nostru și să meargă la alții”.
3
36
