Datele Ministerului Transporturilor după măsurătorile făcute pe partea românească, după declanșarea „scandalului Bâstroe” chiar de către ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, arată că dragările au fost făcute punctual pentru întreținere, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.
Acestea s-au efectuat pe brațul Chilia, la intrarea din Chilia în Bâstroe unde nivelul este de 6,80-7 metri, iar pescajul marin de 6 metri ceea ce înseamnă că doar nave mici pot să intre.
Potrivit surselor citate, lucrările au vizat îndepărtarea aluviunilor acumulate în ultimii ani, ajungându-se la adâncimile care erau consemnate ca referință în urmă cu aproape douăzeci de ani, la momentul diferendului dintre România și Ucraina.
Datele măsurătorilor au fost transmise de Ministerul Transporturilor către Apele Române din coordonarea Ministerului Mediului care trebuie să vină cu o interpretare dacă a fost sau nu un impact de mediu al lucrărilor, au precizat sursele citate.
Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, Ucraina a mai efectuat dragări de întreținere pe brațul Solomonov, care e doar pe teritoriul ucrainean, respectiv în fața portului Izmail și la ieșirea din Bâstroe în mare, tot pe teritoriul ucrainean.
Potrivit surselor HotNews.ro, Transporturile s-au raportat la măsurătorile din 2004, datele fiind aceleași ca acum. Astfel, după măsurători, concluzia a fost că la intrarea din Chilia în Bâstroe au fost îndepărtate doar aluviunile acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004-2005, ceea ce corespundea primei faze a proiectului ucrainean de navigație pe Dunăre. A doua fază care presupunea adâncirea nu s-a mai realizat.
La data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, potrivit MAE. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe brațul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecție a gurii brațului Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina. Deși, conform planificării inițiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creșterea adâncimilor de navigație obținute în urma dragajelor din prima fază și prelungirea digului de protecție de la gura de vărsare a brațului Bâstroe în Marea Neagră.
De menționat, că la momentul declanșării în februarie a acestui an a scandalului, Dmitro Barinov, adjunct CEO al Autorității Porturilor Maritime din Ucraina, preciza pentru HotNews.ro că lucrările de dragare sunt doar pentru întreținere.
Scandalul Bâstroe: ce știa Grindeanu și ce a spus
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Mediatizarea cazului a stârnit reacții în cascadă ale autorităților de la București, care însă au fost mai rezervate, cerând explicații autorităților ucrainene despre lucrările pe care le fac.
După ce Ambasada Ucrainei a anunțat că se fac doar lucrări de întreținere la canal, confuzia publică a fost și mai mare odată cu declarațiile ministrului Infrastructurii din Ucraina care a vorbit despre adâncirea canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri.
Pe val s-a urcat și Marcel Ciolacu care a adus aminte de cât a ajutat România Ucraina, însă „poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”.
Au început brusc să facă lucrări de dragare ucrainenii? Din declarațiile președintelui Klaus Iohannis acestea începuseră cu cinci luni în urmă, în octombrie și ministerul Transporturilor știa de ele.
„Că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a declarat Iohannis pe 22 februarie.
Unde se draghează de fapt? Nicio autoritate a statului nu a ieșit să explice despre ce este vorba de fapt, lăsând loc confuziei publice și speculei electorale.
În fapt, nu au loc lucrări de adâncire pe întreaga lungime a canalului Bâstroe din simplul motiv că nu este nevoie. Adâncimea naturală a canalelor Dunării este de 12-14 metri, potrivit unui raport al OSCE. Lucrările au loc la capete, la confluența cu brațul Chilia și ieșirea în mare. La acest din urmă capăt, pe o lungime de 3 kilometri au fost lucrările care au stârnit și în trecut protestul părții române din cauza problemelor de mediu pe care acestea le provocau.
80
20
