Instanța supremă a decis marți achitarea avocatului Robert Roșu, condamnat în decembrie 2020 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa, astfel că acesta urmează să fie eliberat din penitenciar. În cazul celorlalte persoane condamnate în acest dosar, între care Remus Truică, Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz, au fost respinse ca nefondate recursurile în casație. Reamintim că decizia de condamnare a avocatului Roșu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiuni de corupţie, a generat proteste în rândul avocaţilor, care spuneau că acesta a fost condamnat doar pentru că şi-a făcut meseria.

protest al avocatilorFoto: Captura

Instanța supremă a admis o cale extraordinară de atac - recurs în casaţie - şi a anulat condamnarea de 5 ani închisoare primită de avocatul Robert Roşu în dosarul "Ferma Băneasa".

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus eliberarea de îndată a avocatului:

  • "(...) achită pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.
  • Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.345/64/2016 şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Roşu Robert Mihăiță, dacă nu este arestat în altă cauză.
  • Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Roşu Robert Mihăiță la plata sumei de 17829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, cu titlu de despăgubiri civile.
  • Ridică măsurile asigurătorii instituite faţă de inculpatul Roşu Robert Mihăiță, prin ordonanţele procurorului din datele 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016, până la concurența sumei de 17829,73 euro. Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Roşu Robert Mihăiță la plata cheltuielilor judiciare către stat".

În decembrie 2020, avocatul Robert Mihăiţă Roşu a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, decizie care a provocat proteste ale unor colegi ai acestuia, astfel că zeci de avocați au protestat la Curtea de Apel Bucureşti. Hotărârea a fost luată atunci de un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) format din judecătorii Ionuţ Matei, Florentina Dragomir şi Ioana Alina Ilie. Ulterior, judecătorul Ionuţ Matei s-a pensionat.

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a criticat dur condamnarea avocatului Roşu F și a anunțat atunci că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză. Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat spunând că recunoaște și susține dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizații, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătorești, și a invitat publicul "să facă o simplă trecere în revistă a jurisprudenței sale din ultimii ani, care demonstrează cu prisosință lipsa de părtinire și echilibrul judecătorilor".

Recursurile în casație ale celorlalte persoane condamnate în dosarul Ferma Băneasa au fost respinse

Tot marți, instanța supremă a respins recursurile în casație formulate de celelalte persoane condamnate în acest dosar, care rămân cu condamnările dispuse în decembrie 2020 de către ICCJ.

Astfel, au fost respinse ca nefondate recursurile în casaţie declarate de către:

  • Remus Truică, Valentin Delcea, Gheorghiţă Dragomira, Caterina Popa,
  • Corina Teodora Dicu, Marius Andrei Marcovici, Dan Andronic,
  • Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu), Gheorghe Olteanu, Lucian Claudiu Mateescu,
  • Nicolae Jecu, Muşat Apostol şi Niculae Dima.

De asemenea, ICCJ a respins cererile formulate de către oamenii de afaceri Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz privind extinderea efectelor recursului în casaţie.

Pedepsele dispuse de instanța supremă, în decembrie 2020, în dosarul Ferma Băneasa

În 17 decembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român. În prima instanță, Truică primise 4 ani cu executare, Paul al României - 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic şi oamenii de afaceri israelieni fuseseră achitaţi.

Paul al României a fugit din ţară înainte de pronunţarea sentinţei, el fiind dat în urmărire internaţională.

Pedepsele pronunțate de ICCJ:

  • Remus Truică - 7 ani de închisoare
  • Paul Philippe al României - 3 ani și 4 luni de închisosare
  • Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) - 5 ani de închisoare
  • Dan Andronic - 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.
  • Robert Mihăiță Roșu (avocat) - 5 ani de închisoare
  • Omul de afaceri isrealien Tal Silberstein - 5 ani de închisoare
  • Omul de afaceri isrealien Benyamin Steinmetz - 5 ani de închisoare
  • Apostol Muşat (fost primar al comunei Snagov) - 4 ani de închisoare cu executare
  • Marius Andrei Marcovici - 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Lucian Claudiu Mateescu - 3 ani de închisoare cu suspendare
  • Gheorghiță Dragomira - 4 ani de închisoare cu suspendare
  • Corina Teodora Dicu - 4 ani de închisoare cu suspendare
  • Ioan Stoian - 4 ani de închisoare cu suspendare
  • Niculae Dima - 4 ani de închisoare cu executare
  • Nicolae Jecu (fost prefect de Ilfov) - 4 ani de închisoare cu executare
  • Caterina Popa - 4 ani de închisoare cu executare
  • Gheorghe Olteanu - 4 ani de închisoare cu executare

Valentin Delcea - 4 ani de închisoare cu executare

Acuzațiile aduse de DNA în dosarul Ferma Băneasa

În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul, pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat "afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic, a susținut DNA.

"Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (...) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe", spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

"În concret, acest contract redactat de Roşu Robert prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire", mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul a semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.