Curtea Constituțională insistă că nu își va schimba decizia din iunie prin care a decis că Secția specială este constituțională, iar desființarea acesteia poate fi decisă doar de către Parlament, în pofida unei hotărâri a Curții de Justiție a UE. CCR transmite Bruxelles-ului că "nu poate fi acuzată și nu poate fi responsabilă pentru omisiunea, neglijența sau lipsa de diligență a autorităților publice cu rol în elaborarea politicii legislative și nici pentru voința politică a acestora".

Valer DorneanuFoto: Agerpres
  • "În realitate, se urmărește obligarea statului român la desființarea SIIJ, însă CCR nu se numără printre acele autorități ale statului cărora li s-ar putea opune o atare obligație, deoarece CCR nu are atribuții în acest sens", arată președintele CCR, Valer Dorneanu.

Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR, fiind primul pas spre declanșarea procedurii de infringement.

Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, a anunţat pe Twitter, în 23 octombrie, că România mai are patru săptămâni la dispoziţie să dea explicaţii privind aplicarea hotărârii Curţii Europene de Justiţie legată de desfiinţarea controversatei Secţii pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

  • “Comisia a trimis României o scrisoare cu privire la decizia Curţii Constituţionale din 8 iunie 2021. Această decizie ridică îngrijorări cu privire la aplicarea hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 18 mai 2021. România are patru săptămâni pentru a trimite lămuriri”, a precizat Reynders.

În aceste condiții, Ministerul Justiției, prin Lucian Bode, interimar, a cerut clarificări CCR pentru transmiterea opiniei către Bruxelles.

În răspunsul trimis Ministerului Justiției pentru Bruxelles, Valer Dorneanu insistă că decizia CCR din 8 iunie 2021 nu poate fi schimbată.

Redăm o parte din argumentele invocate de CCR în scrisoarea către ministrul Justiției:

  • Prin Decizia nr.390/2021, Curtea Constituțională a analizat exclusiv constituționalitatea unor norme din cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, nu și cu privire la oportunitatea existenței sau inexistenței Secției de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), întrucât atât înființarea cât și, prin simetrie, desființarea unei structuri judecătorești sau de parchet nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de opțiune a legiuitorului ordinar în cadrul politicii sale legislative. Articolele 126 alin.(1) și (4) și 131 alin.(2) din Constituția României stabilesc în sarcina legiuitorului competenţa constituţională exclusivă de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar.
  • Constatarea constituționalității unei norme nu înseamnă că aceasta nu poate fi modificată sau abrogată ulterior. Menționăm în acest sens, că, în data de 19 februarie 2021, Guvernul a inițiat Proiectul de Lege privind desființarea Secției de investigare a infracţiunilor din justiţie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției, proiect adoptat de Camera Deputaților și aflat, în prezent, la Senat.
  • Ar fi de menționat, în acest context, că proiectul de lege a primit avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Prin urmare, Curtea Constituțională a României nu poate fi acuzată și nu poate fi responsabilă pentru omisiunea, neglijența sau lipsa de diligență a autorităților publice cu rol în elaborarea politicii legislative și nici pentru voința politică a acestora.
  • În plus, deciziile CCR sunt, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție și Legii nr.47/1992, definitive și general obligatorii, astfel că sensul scrisorii dlui Didier Reynders nu poate fi modificarea unei decizii a instanței constituționale, procedură care implică în mod necesar revizuirea Constituției.
  • În realitate, se urmărește obligarea statului român la desființarea SIIJ, însă CCR nu se numără printre acele autorități ale statului cărora li s-ar putea opune o atare obligație, deoarece CCR nu are atribuții în acest sens.
  • Doar Parlamentul poate reglementa prin lege, în limitele marjei sale de apreciere și a exigențelor constituționale, orice fel de structură cu orice fel de competență în materia cercetării penale a judecătorilor și procurorilor.
  • Imperativ este ca această materie să facă obiectul unei reglementări care să respecte principiile constituționale ale statului de drept, vidul legislativ afectând înseși aceste principii.
  • Decizia nr.390/2021 a fost pronunțată cu luarea în considerare a Hotărârii din 18 mai 2021 a CJUE, care, în esență, a stabilit că, pentru respectarea dreptului UE, reglementările care guvernează înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei, (ii) să fie însoţite de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor şi (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare. Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii şi, în special, din valoarea statului de drept prevăzută la art.2 din TUE, CCR a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art. 1 alin. (3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea SIIJ și a conchis că reglementarea care prevede înfiinţarea SIIJ reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept şi în art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art. 2 şi ale art. 19 alin. (1) din TUE. [par.56-76]. Curtea a fost consecventă în raport cu jurisprudența sa în aceeași materie, concretizată prin Decizia nr.33/2018, Decizia nr.250/2018, Decizia nr.137/2019 și Decizia nr.547/2020. (...)
  • Mai mult, Curtea a arătat că rapoartele MCV nu întrunesc nici condiția de „normă”, deoarece nu conțin reglementări juridice, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă. Această concluzie se impune cu atât mai mult în ipoteza în care legislaţia naţională a fost declarată conformă Constituţiei de către instanţa constituţională naţională prin prisma dispoziţiilor art.148 din Constituţie. (...)
  • Or, în măsura în care unele instanţe judecătoreşti naționale, în spețe de aceeași natură, aplică anumite dispoziții interne, considerându-le conforme dreptului european, în timp ce altele lasă neaplicate aceleași dispoziții, deoarece le consideră ca fiind contrare dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică şi, implicit, încălcarea principiului statului de drept și a ordinii de drept.
  • Considerăm că de esența principiului cooperării loiale este tocmai colaborarea eficientă dintre instituțiile abilitate de la nivel european cu cele de la nivel național, astfel încât să fie evitate anumite disfuncționalități de sistem. Numai o asemenea abordare poate duce la prevenirea oricărui conflict de jurisdicție.
  • Conchizând cu privire la răspunsul pe care îl solicitați și pe care, la rândul dvs, domnule ministru, trebuie să îl formulați, credem că acesta ar trebui să se refere explicit la faptul că, în contextul actual constituțional, Decizia nr.390/2021 nu poate fi modificată.
  • În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament.

În luna iunie, Curtea Constituţională a decis, cu o majoritate de 7 la 2, că Secţia Specială de anchetare a magistraţilor este constituţională, iar desfiinţarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament.

De asemeenea, CCR a atras atenţia judecătorilor de la instanţele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.

Reamintim că, în 27 octombrie, CJUE a condamnat Polonia la plata unei amenzi de un milion de euro pe zi, din cauza nerespectării uneia dintre hotărârile sale, prin care a dispus, la 14 iulie, încetarea imediată a activităţii Camerei Disciplinare a Curţii Supreme poloneze. Acest organ, însărcinat cu supervizarea judecătorilor polonezi, are puterea de a le ridica imunitatea pentru a-i expune unor urmăriri penale sau de a le reduce salariile.

Varşovia şi Bruxellesul se află la cuţite de ani de zile pe tema contestatelor reforme judiciare implementate de către Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS, conservator naţonalist). Bruxellesul acuză că aceste reforme încalcă libertăţile democratice, însă Polonia susţine că sunt necesare în vederea eradicării corupţiei în rândul judecătorilor.