Ethereum a apărut din cauza unei vrăji din World of Warcraft. Ethereum, blockchain-ul descentralizat ce, printre altele, este folosit pentru tranzacțiile cu criptomoneda ether, a fost dezvoltat cel puțin în parte deoarece creatorul său „a plâns până a adormit” din cauza unei modificări aduse vrăjii „Siphon Life” din World of Warcraft.
Vitalik Buterin, programatorul ruso-canadian ce a creat Ethereum în 2013, devenind între timp miliardar la doar 27 de ani, spune că și-a dat pentru prima dată seama de pericolele legate de serviciile centralizate când se juca WoW la sfârșitul anilor 2000. „M-am jucat fericit World of Warcraft în perioada 2007-2010 dar într-o zi Blizzard (n.r. compania care a dezvoltat jocul) a decis să înlăture componenta de 'damage' din iubita mea vrajă 'Siphon Life'”.
Acesta relateză că „am plâns până am adormit și în acea zi mi-am dat seama de ororile pe care le pot aduce serviciile centralizate. Am decis să renunț [la joc] la scurt timp după”. Buterin afirmă că ulterior a descoperit bitcoin și că a devenit treptat tot mai interesat de domeniul criptomonedelor.
După ce a lucrat pentru o perioadă pentru revista Bitcoin Magazine, programatorul a decis să renunțe la facultate în 2013 pentru a-și găsi scopul în viață. „Am călătorit în jurul lumii, explorat numeroase proiecte crypto și mi-am dat în cele din urmă seama că toate erau prea preocupate de aplicații specifice și nu erau suficient de generale, de unde și apariția Ethereum care mi-a acaparat viața de atunci”, povestește acesta.
Însă, deși în WoW există o facțiune numită „Ethereum”, se pare că inspirația pentru numele blockchain-ului nu a venit din joc. Buterin afirmă că a dat peste nume într-o listă de elemente din opere science fiction în 2013, când scria o lucrare pentru facultate. „A sunat drăguț și a avut cuvântul 'ether' în el care se referă la ipoteticul mediu invizibil care învăluie Universul și permite luminii să se deplaseze”, relatează Vitalik Buterin, citat de IGN.
GG Vitalik (FOTO: Yichuan Cao / ddp USA / Profimedia Images)
Chile a adoptat prima lege din lume pentru protejarea drepturilor „neuro”. Legiuitorii din țara sud-americană au votat o lege care protejează dreptul la identitatea personală, liberul arbitru și confidențialitate mintală, Chile devenind practic prima țară din lume care reglementează neurotehnologiile care pot manipula mintea unei persoane.
Actul normativ, care trecuse deja de Senatul din Santiago anul trecut, ar putea sta la baza adoptării la nivel mondial a unor noi legi privind drepturile omului, dat fiind progresul tehnologic înregistrat în domeniul neuroștiințelor în ultimii ani. Parlamentarul Guido Girardi, unul dintre cei mai vocali susținători ai legii, afirmă că obiectivul acesteia este de a proteja „ultima frontieră” a ființei umane: psihicul omului.
Rafael Yuste, profesor de biologie la Universitatea Columbia din Statele Unite și unul dintre cei mai reputați experți în domeniul neuroștiințelor, a relatat pentru AFP în luna aprilie a acestui an că oamenii de știință au reușit deja să implanteze în creierul șoarecilor de laborator imagini ale unor lucruri pe care nu le-au văzut în realitate, ceea ce le-a alterat comportamentul, scrie Tech Xplore.
„Ultima frontieră” a ființei umane: psihicul său (FOTO: JL / Alamy / Profimedia Images)
Mike Flanagan va crea o nouă serie horror pentru Netflix. Mai mult decât atât, noul serial va fi bazat pe opere ale faimosului scriitor american Edgar Allan Poe. Intitulat The Fall of the House of Usher („Căderea Casei Usher”), după o povestire gotică a lui Poe publicată în 1839, proiectul va adapta mai multe povești ale sale, nu doar cea la care face referire titlul serialului.
Netflix a comandat 8 episoade, serialul urmând să fie unul limitat, la fel ca celelalte serii produse de Flanagan pentru gigantul de streaming. Regizorul american a devenit unul dintre cele mai în vogă nume din industria cinematografică prin serialele sale limitate de pe Netflix. Primele două, The Haunting of Hill House („Casa bântuită”) și The Haunting of Bly Manor („Conacul bântuit”), au fost de asemenea adaptate după romane horror celebre.
Cel mai recent Flanagan a regizat Midnight Mass („Slujba de la miezul nopții”), o creație după o poveste proprie, și lucrează la un serial The Midnight Club („Clubul de la miezul nopții”), o adaptare după un roman al scriitorului american Cristopher Pike. Flanagan va regiza și un lungmetraj bazat pe un roman al lui Pike: The Season of Passage, o poveste horror a cărei acțiuni are loc pe Marte, relatează Variety.
Netflix a lansat Midnight Mass pe 24 septembrie (FOTO: Netflix)
Motivul simplu pentru care vaccinurile anti-Covid n-au câștigat Nobelul pentru Medicină. Iar câștigătorul este...nu vaccinurile anti-Covid. În pofida așteptărilor ridicate potrivit cărora comitetul Nobel va recunoaște importanța vaccinurilor care au salvat nenumărate vieți în întreaga lume, premiul pentru medicină de anul acesta a fost acordat pentru descoperirea receptorilor pentru temperatură și atingere.
Unii oameni de știință (și nu numai) și-au exprimat surprinderea și dezamăgirea față de decizie, mai ales că o nouă clasă de vaccinuri bazată pe tehnologia ARN mesager a fost lansată la finele anului trecut. Însă analiștii afirmă că momentul, detaliile tehnice și politica Nobel au făcut foarte puțin probabilă acordarea premiului de anul acesta pentru vaccinurile anti-Covid.
„Dezvoltarea vaccinurilor ARNm este o poveste de succes minunată care a avut consecințe pozitive enorme pentru omenire. Și cu toții le suntem recunoscători oamenilor de știință”, afirmă Göran Hansson, secretar general al Academiei Regale Suedeze de Științe, cea care alege câștigătorii. „Aceasta este tipul de descoperire care va primi nominalizări. Însă avem nevoie de timp”, adaugă Hansson.
Iar anul acesta timpul n-a fost de partea vaccinurilor anti-Covid, termenul limită pentru depunerea nominalizărilor la Premiul Nobel fiind pe 1 februarie. Data a fost la câteva luni după ce vaccinurile ARNm și-au dovedit eficacitatea în studiile clinice, însă înainte ca impactul lor asupra pandemiei să fie foarte clar.
În plus, istoria a fost mereu împotriva câștigării premiului de către vaccinurile anti-Covid. Intervalul de timp dintre o descoperire și recunoașterea sa cu un Premiu Nobel a crescut constant de-a lungul deceniilor, ajungând acum la o medie de peste 30 de ani. Iar, chiar dacă primele vaccinuri experimentale ARNm au fost testate la jumătatea anilor '90 și progrese majore au fost făcute în anii 2000, potențialul lor revoluționar nu a fost recunoscut până anul acesta.
Însă este foarte probabil ca vaccinurile anti-Covid să primească Nobelul pentru Medicină anul viitor sau în următorii câțiva ani, descoperirile majore fiind de regulă recunoscute mult mai rapid, un exemplu în acest sens fiind detectarea undelor gravitaționale.
Existența acestora a fost prezisă încă din 1915 de către Albert Einstein însă dezvoltarea instrumentelor care să le poată detecta a durat un secol. Cercetătorii și-au anunțat descoperirea în februarie în 2016 și oamenii de știință care au realizat observațiile și munca teoretică din spatele acestora au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fizică în anul următor, explică revista Nature.
David Julius si Ardem Patapoutian au câștigat Premiul Nobel pentru Medicină în 2021 (FOTO: Fundația Nobel)
NASA nu își va redenumi telescopul fanion din cauza acuzațiilor de homofobie. Agenția aerospațială americană a decis să nu schimbe numele observatorului său spațial fanion, telescopul James Webb ce urmează să fie lansat anul acesta, din cauza acuzațiilor de homofobie care i-au fost aduse recent celui după care a fost denumit, fostul administrator al NASA, James Webb.
După cum Nerd Alert a relatat și în luna iulie, peste 1.200 de astronomi și oameni de știință au semnat o petiție care cere redenumirea telescopului care va fi succesorul lui Hubble pe motiv că James Webb ar fi fost implicat în acte de discriminare și persecutare, care au mers până la concediere, a persoanelor LGBT din cadrul agenției din cauza orientării lor sexuale.
Ancheta internă a NASA a concluzionat însă că aceste acuzații sunt nefondate. „Nu am găsit în acest moment nicio dovadă care să justifice schimbarea numelui Telescopului Spațial James Webb”, a anunțat Bill Nelson, actualul administrator al agenției spațiale americane. Brian Odom, istoricul-șef al NASA, explică:
„În contextul pandemiei de COVID-19 investigația a fost pe cât de temeinică a fost posibil și foarte obiectivă”, adăugând că aceasta a fost realizată de mai mulți arhiviști și un istoric extern angajat de NASA care au consultat documentele interne ale agenției și au discutat cu mai mulți cercetători care au studiat cariera lui Webb, relatează Space.com.
James Webb a condus NASA în deceniul care a pregătit faimosul program de aselenizare Apollo (FOTO: Flickr)
Breșă de date uriașă la Twitch. Populara platformă de livestreaming folosită de gameri din întreaga lume a confirmat joi că a fost victima unor hackeri care au reușit să acceseze date confidențiale ale companiei și utilizatorilor, anunțând că „lucrează cu urgență” pentru a identifica amploarea breșei.
Peste 125 de gigabytes de date au fost postate online de către hackeri, printre fișiere numărându-se și unele care arată veniturile obținute de cei mai populari streameri ai platformei, unul dintre cele mai păzite secrete ale Twitch. Hackerii par să fi obținut inclusiv documente cu codul sursă al site-ului și detalii tehnice ale unor produse și platforme care nu au fost lansate încă.
Deși deocamdată nu a fost autentificată autenticitatea tuturor datelor postate de hackeri pe forumuri, utilizatorii sunt sfătuiți să își schimbe de urgență parola deoarece se pare că au fost compromise toate conturile acestora de pe dispozitive mobile, desktop și console, anunță Twinfinite.
Scandalul e probabil cel mai mare din istoria Twitch (FOTO: Ink Drop / Alamy / Profimedia Images)
Pinhead este acum o femeie transgender. Viitorul film Hellraiser, o reșapare a filmului britanic din 1987 cu același nume și primul din franciza horror care a ajuns la 10 titluri, o va avea în rolul principal pe actrița transgender americană Jamie Clayton. Nu este tocmai clar dacă noul lungmetraj va fi un Hellraiser 11, ținând cont că e un „remake” al filmului original, dar producătorul său, David S. Goyer, promite că va fi „înfricoșător și uluitor”.
Ca în toate filmele Hellraiser de până acum, antagonistul principal va fi nimeni altul decât Pinhead, liderul cenobiților, ființe supradimensionale ce se prezintă drept îngeri/demoni (în funcție de film) ai plăcerii și durerii. Rolul lui Pinhead a fost jucat în primele 7 filme ale francizei de actorul britanic Doug Bradley, acesta fiind înlocuit în 2011 de Stephan Smith Collins pentru Hellraiser: Revelations și în 2018 de Paul T. Taylor pentru Hellraiser: Judgement.
Filmările pentru noul lungmetraj, care au avut loc în mare secret în Serbia, au fost finalizate săptămâna aceasta, fiind anunțată atât distribuția sa, cât și că va fi lansat cândva în 2022 pe platforma de streaming Hulu. Viitorul Hellraiser va fi primul film al francizei în care rolul lui Pinhead va fi interpretat de o femeie, dar și primul film horror important în care rolul principal va fi jucat de o femeie transgender, scrie Screen Rant.
Fața lui Pinhead spune totul (FOTO: Colaj The Hollywood Reporter)
Și, ca de obicei, să încheiem săptămâna într-o notă mai relaxată, cu niște trailere noi:
- în caz că l-ai ratat, HBO a lansat marți primul trailer pentru House of the Dragon, serialul său prequel pentru Game of Thrones ce urmează să fie lansat în 2022:
- avem și un prim trailer pentru Resident Evil: Welcome to Raccoon City, ultimul titlu din celebra franciză de filme zombie care urmează să ajungă în cinematografele din România pe 3 decembrie:
- Netflix a lansat un trailer pentru al treilea și ultimul sezon al serialului science fiction Lost in Space care va avea premiera pe platforma de streaming în data de 1 decembrie:
Ah, și vineri am avut această secvență amuzantă cu Daniel Craig imitând „24 de blockbustere în 10 minute” alături de prezentatorul TV american James Corden:
În caz că vrei să citești și Nerd Alert-ul de weekendul trecut, îl găsești aici:
2
6
