Anunțul Rusiei privind retragerea trupelor de la granița cu Ucraina nu schimbă cu absolut nimic necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situație foarte tensionată, a declarat vineri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință de presă comună, la București, cu omologii săi din Polonia și Turcia.

Reuniunea trilaterală a miniștrilor de Externe din România, Polonia, TurciaFoto: MAE

La București a început vineri o reuniune a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor de Externe din Polonia, România și Turcia, iar în declarația comună susținută la finalul discuțiilor Bogdan Aurescu a spus că reuniunea nu putea să aibă loc într-un moment mai bun, având în vedere "situaţia îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre". La reuniunea trilaterală au participat în premieră și miniștrii de externe din Ucraina și Georgia.

  • "În contextul masării de trupe militare ale Rusiei, am discutat deja în cursul serii de ieri, în detaliu, recentele evoluţii de securitate îngrijorătoare din Ucraina şi din jurul acesteia, precum şi perspectivele de evoluţii ulterioare. De asemenea, măsuri pentru dezescaladare şi detensionare, inclusiv cum putem sprijini concret Ucraina.
  • Anunţul de ieri cu privire la retragerea trupelor ruse, care este evoluţie în direcţia bună, nu schimbă cu absolut nimic necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situaţie foarte tensionată şi de a identifica măsuri de dezescaladare şi de evitare pe viitor a unor situaţii similare", a spus Aurescu, în conferința de presă susținută alături de miniștrii de Externe din Polonia și Turcia.

El a afirmat că, având în vedere propunerea pe care preşedintele Klaus Iohannis a făcut-o joi, în cursul întâlnirii cu cei trei miniştri de Externe, aceştia au căzut de acord să propună colegilor lor de la Apărare să se întâlnească într-un format trilateral similar, pentru a întări şi mai mult cooperarea în domeniul securităţii.

"Contribuţiile României, Poloniei şi Turciei la acţiunile NATO în regiune rămân esenţiale"

O altă temă abordată a fost cea legată de agenda NATO. Aurescu a afirmat că sunt şi rămân esenţiale contribuţiile operaţionale şi conceptuale ale României, Poloniei şi Turciei la acţiunile NATO în regiune, iar Summit-ul NATO din iunie va fi o etapă foarte importantă în evoluţia Alianţei.

  • "(Am susținut .n.r.) Importanţa continuării consolidării pe mai departe a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic, inclusiv în sudul său, mai ales în lumina evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre şi, în general, în lumina consolidării progresive din ultimii ani a prezenţei militare ruse în regiune.
  • De asemenea, am susţinut consolidarea acţiunii NATO în promovarea rezilienţei şi inovării, am evidenţiat Centrul euroatlantic pentru rezilienţă pe care România îl înfiinţează şi pe care o să-l operaţionalizăm în lunile următoare.
  • Am invitat atât Polonia, cât şi Turcia să participe alături de noi, de asemenea, şi alţi aliaţi şi parteneri, la dezvoltarea acestui Centru. Am accentuat importanţa deosebită pe care România o atribuie procesului de reflecţie strategică NATO 2030 şi am apreciat în acest sens activitatea secretarului general al NATO. Ne dorim un nou concept strategic al NATO care să reflecte realităţile actuale", a precizat Aurescu.

Ministrul turc de externe: Regiunea Mării Negre trebuie să fie ținută departe de tensiuni

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavuşoglu, a declarat că regiunea Mării Negre este "casa noastră comună” şi trebuie să fie ţinută "departe de tensiuni”.

  • "(...)Astăzi vreau să subliniez importanta unităţii şi solidarităţii. Regiunea Mării Negre este casa noastră comună şi trebuie să ne asigurăm că această regiune este ţinută departe de tensiuni. Pe toţi ne preocupă evoluţiile recente, dar am primit ştiri promiţătoare de curând şi sperăm că dialogul şi diplomaţia vor prevala. Mai sunt şi alte aspecte presante la care trebuie să răspundem, Afganistan, NATO şi Summitul NATO şi am discutat toate aceste aspecte şi vom continua să ne coordonăm politicile”, a afirmat Mevlut Cavuşoglu, după sesiunea plenară a reuniunii trilaterale.

Ministrul de Externe din Polonia: Ne confruntăm cu ameninţări tradiţionale şi de tip nou care afectează comunitatea transatlantică

Ministrul de Externe din Polonia, Zbigniew Rau, a spus, după sesiunea plenară, că întâlnirile regulate dintre cele trei ţări dau o perspectivă unică asupra rolului NATO în aceste "vremuri tulburi", când există "ameninţări tradiţionale şi de tip nou" care afectează comunitatea transatlantică.

  • "Astăzi şi ieri am discutat mai multe aspecte privind securitatea noastră, în special ce putem face împreună pentru a consolida răspunsul NATO la provocările actuale şi ce putem face pentru a consolida cooperarea noastră comună în acest sens. În primul rând, sunt mulţumit că am confirmat poziţia noastră fermă în mai multe posturi, în a face din NATO cea mai puternică alianţă militară. Este foarte important, mai ales în contextul Summitului Alianţei din iunie.
  • Am convenit, de asemenea, că vom continua să sprijinim, să păstrăm şi să consolidăm legătura transatlantică care rămâne principală pentru NATO şi care este crucială pentru apărarea noastră comună şi pentru securitatea internaţională.
  • În plus, am confirmat angajamentul nostru puternic către stabilitatea şi securitatea din regiune, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Mă bucur că cele trei ţări ale noastre au aceeaşi poziţie puternică referitoare la menţinerea gradului de pregătire a NATO pe flancul estic", a declarat Zbigniew Rau, potrivit Agerpres.

Declarația comună după Trilaterala România-Polonia-Turcia

După sesiunea plenară a Trilateralei România-Polonia-Turcia, cei trei miniştri au semnat, în premieră pentru acest format, şi o Declaraţie comună:

  • "Noi, ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Zbigniew Rau, și ministrul afacerilor externe al Republicii Turcia, Mevlüt Çavușoğlu, ne-am reunit la 23 aprilie 2021, în București, pentru a discuta pregătirile pentru Summitul NATO 2021 și evoluțiile de securitate din regiune.
  • Am evaluat, totodată, colaborarea în formatul Trilateralei și ne-am exprimat satisfacția față de progresele înregistrate în urma întrevederilor ministeriale anterioare, în pofida dificultăților întâmpinate din cauza pandemiei de COVID-19.
  • Am avut un schimb de opinii privind reuniunea miniștrilor afacerilor externe NATO din martie 2021 și am subliniat importanța Declarației ministeriale adoptate cu această ocazie. Ne-am exprimat, de asemenea, sprijinul pentru procesul de reflecție NATO 2030 aflat sub coordonarea Secretarului General. Am subliniat legătura transatlantică durabilă dintre Europa și America de Nord și valorile democratice comune, ca fundament al Alianței.
  • Pe parcursul dezbaterilor în formatul Trilateralei, am schimbat opinii privind situația de securitate de pe Flancul Estic al NATO și am discutat activitățile militare îngrijorătoare din Vecinătatea Estică, inclusiv pe cele recente din Ucraina și din jurul acesteia. Am reiterat apelul nostru pentru implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și pentru respectarea strictă a regimului de încetare a focului. Am evidențiat, de asemenea, amenințările și provocările mai largi cu care se confruntă Alianța, precum și utilizarea de tactici hibride de către diverși actori statali și non-statali, toate acestea afectând negativ stabilitatea și securitatea regiunii noastre.
  • Am convenit că rămân importante consolidarea suplimentară a posturii de descurajare și apărare a NATO și a dimensiunii politice a Alianței, consolidarea rezilienței și sprijinirea politicii „ușilor deschise”, precum și a partenerilor estici și a celor din Balcanii de Vest. Am evidențiat interesul constant al NATO pentru un dialog de substanță cu partenerii săi, având în vedere că această relație rămâne reciproc benefică.
  • Pe acest fond, miniștrii afacerilor externe din Ucraina și Georgia au fost invitați astăzi la București pentru un schimb informal de opinii cu noi.
  • Cu această ocazie, i-am reasigurat pe omologii noștri din Georgia și Ucraina cu privire la angajamentul nediminuat al țărilor noastre de a le oferi sprijin și asistență. Am reafirmat sprijinul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei în interiorul granițelor lor recunoscute la nivel internațional și pentru aspirațiile euro-atlantice ale ambelor state.
  • Am convenit să continuăm coordonarea în formatul Trilateralei pentru a contribui pe mai departe la consolidarea NATO și la sprijinirea partenerilor, în același timp cu dezvoltarea de proiecte și inițiative în acest sens".

Ministerul rus al Apărării a anunţat vineri că a început retragerea trupelor mobilizate în ultimul timp în Crimeea şi în zonele de la frontiera cu Ucraina spre bazele lor permanente, a relatat agenţia de presă oficială rusă TASS, scrie Agerpres.

Prezent joi la exerciţiile desfăşurate în Crimeea, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunţat retragerea - de la 23 aprilie până la 1 mai - a zeci de mii de militari desfăşuraţi în peninsulă şi în vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina, pentru ceea ce el a numit exerciţii surpriză pentru verificarea capacităţii de pregătire a forţelor ruse.

Prezenţa unor efective atât de mari de soldaţi ruşi în apropierea Ucrainei, care luptă din 2014 împotriva rebelilor separatişti proruşi în Donbas, estul ţării, a alimentat tensiuni între Moscova, Kiev şi Occident în ultimele săptămâni. Ucraina a suspectat Moscova de pregătirea unei invazii.

Rusia a dezminţit, asigurând că manevrele sale nu sunt "ameninţătoare", ci reprezintă un răspuns la exerciţiile NATO în Europa şi provocări ucrainene. Prin ordinul de revenire a trupelor sale la bazele lor permanente din zona de graniţă cu Ucraina, Moscova aparent pune capăt episodului cu mobilizarea a zeci de mii de soldaţi la frontiera ruso-ucraineană, conform agenţiilor de presă citate.