​Decizia Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională ordonanța de urgenţă a Guvernului privind instituirea stării de urgență a fost luată „în unanimitate”, dar au fost și doi judecători care au considerat că aceasta nu trebuie declarată neconstituțională în întregime, a spus joi seară, la Antena 3, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Valer DorneanuFoto: Agerpres

„Au fost trei puncte ale deciziei. În două puncte a fost vot în unanimitate, în al treilea a fost tot în unanimitate, dar cu privire la declararea ca neconstituțională a ordonanței de urgență 34/2020 doi dintre colegi au fost de acord că trebuie declarată neconstituțională, dar nu în întregime, ci numai o parte din ea. Dar votul cu privire la declararea neconstituționalității OUG 34 a fost unanim, cu precizarea asta, că unii au zis "să fie declarată neconstituțională, dar nu în întregime, ci numai două articole sau trei". În principiu toate cele trei puncte ale deciziei s-au adoptat în unanimitate, cu această precizare la unul dintre cele trei puncte”, a explicat Dorneanu, joi seară, într-o intervenție la Antena 3.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis miercuri că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.

Potrivit CCR, actul normativ care reglementează regimul juridic al stării de asediu şi al stării de urgenţă are ca scop crearea cadrului legal al măsurilor excepţionale impuse de gestionarea situaţiei de criză, măsuri care, prin ele însele, afectează drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor.

În esenţă, CCR declară că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.

Valer Dorneanu: Drepturile fundamentale nu puteau fi afectate printr-o ordonanţă de urgenţă, era nevoie de lege

Preşedintele CCR a mai declarat la Antena 3 că drepturile fundamentale ale omului nu pot fi afectate printr-o ordonanţă de urgenţă, iar pentru ca măsurile privind restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale să fie valabile, ar fi trebuit elaborată o lege.

„Legea-cadru a ordonanţei de urgenţă - ar fi trebuit ca acest articol să fie urmat de o lege organică, să reglementeze toate măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile - Parlament, Guvern. Nu s-a întâmplat. S-a dat o ordonanţă de urgenţă, 1/99, care s-a dat în preajma venirii minerilor, s-a făcut, cum zic unii, pe genunchi, în aceeaşi zi s-a făcut ordonanţa, s-au obţinut avizele, s-a şi publicat în Monitorul Oficial. (...) În mod normal, pentru a împlini ceea ce nu a făcut legiuitorul în '99, să dea o lege în ansamblu, s-a dat această ordonanţă de urgenţă care are această limitare, această interdicţie prevăzută de art. 115 al. 6, nu poţi afecta drepturile fundamentale, şi atunci aceste afectări trebuiau date prin lege”, a spus Valer Dorneanu joi seară la Antena 3, potrivit Agerpres.

El a precizat că, prin decizia CCR, s-a declarat neconstituţională Ordonanţa de Urgenţă 34, şi nicidecum nu a fost declarată neconstituţională starea de urgenţă.

„Ordonanţa aceea atacată de Avocatul Poporului noi n-am declarat-o neconstituţională în ansamblul ei, pentru că ea a fost dată sub imperiul Constituţiei din 1991, care în privinţa ordonanţelor de urgenţă nu stabilea nişte restricţii. Deci noi n-am declarat Ordonanţa 1/99 neconstituţională, am declarat din Ordonanţa 1/99 doar neconstituţionalitatea articolului 28, cel care se referă la amenzi. În schimb, Ordonanţa 34, care a stabilit mult mai multe lucruri care vizează restrângerea unor drepturi, s-a dat sub imperiul Constituţiei revizuite. În art. 115 al. 6 se spune că prin OUG se poate face orice, mai puţin să afectezi legile constituţionale sau să afectezi drepturile fundamentale ale omului. Or, libertatea de circulaţie, sancţiunile fac parte din libertăţile fundamentale. Deci, prin OUG 34 nu se puteau stabili asemenea restrângeri”, a explicat preşedintele CCR.

El a mai spus că articolul 93 din Constituţie dă dreptul preşedintelui să declare starea de urgenţă, ceea ce a şi făcut.

„Acest articol, îmi permit să zic eu, nu Curtea, este uşor lacunar. Că spune "declară starea de urgenţă". Este o pură declaraţie, sau preşedintele poate să ia nişte măsuri? Din cuprinsul art. 93 nu rezultă, dimpotrivă, rezultă că declararea stării de urgenţă trebuie încuviinţată de Parlament, care se convoacă obligatoriu, şi de aici se deduce că Parlamentul este cel care să ia nişte măsuri”, a afirmat Dorneanu.

Curtea Constituţională a mai decis miercuri că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.