CCR a decis că OUG nr. 34/2020 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională în întregime / ”Parlamentul legiferează prin lege organică”

de I.B.     HotNews.ro
Miercuri, 6 mai 2020, 23:22 Actualitate | Esenţial


Judecătorii de la Curtea Constituțională
Foto: AGERPRES
CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său. Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgență, autoritățile statului exercită competențe partajate: Parlamentul are competența de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgență, în vreme ce Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

Pe 19 martie, Parlamentul a aprobat online decretul preşedintelui Klaus Iohannis care prelungea starea de urgenţă pe teritoriul României, pentru alte 30 de zile. PNL a solicitat în debutul ședinței eliminarea din proiectul de aprobare a decretului articolele care condiționeză Guvernul însă propunerea a fost respinsă la vot. Astfel, Guvernul va fi nevoit să prezinte Parlamentului un raport săptămânal cu activităţile luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus. De asemenea, după 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă Curtea de Conturi va verifica modul în care au fost făcute achiziţiile publice.

Ce a hotărât Curtea Constituțională:

  • A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale.
  • A admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.
Din analiza cadrului normativ constituțional și legal, Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgență, autoritățile statului exercită competențe partajate: Parlamentul are competența de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgență, în vreme ce Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

Legea organică, transpunând art.93 din Constituție, dă în competența Președintelui instituirea, prin decret prezidențial, a stării de urgență, care presupune inclusiv stabilirea măsurilor concrete de primă urgenţă care urmează a fi luate și identificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu va fi restrâns.

Decretul Președintelui nu este decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. Restrângerea exercițiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Președintelui, dispozițiile art.14 lit.d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 constituind norma prin care legiuitorul primar abilitează autoritatea administrativă (Președintele României) să dispună executarea legii, respectiv a dispozițiilor art.4 din același act normativ care prevăd expres posibilitatea restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale.

În speță, Președintele, acționând în limitele competențelor sale legale, a identificat drepturile și libertățile al căror exercițiu urma să fie restrâns.

În schimb, măsurile pe care Președintele le-a apreciat drept ”de primă urgenţă cu aplicabilitate directă” (achiziționarea directă de bunuri de către autorităţile publice, suspendarea din funcţiile de conducere a unor funcționari publici, neînceperea cursului prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea de plin drept a cauzelor civile și penale, întreruperea termenele de exercitare a căilor de atac etc.) constituie, în mod expres sau implicit, derogări de la legislația în vigoare la momentul instituirii stării de urgență.

Președintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziții legale, sau, pe de altă parte, modificarea și completarea unor legi, dispozițiile sale având impact asupra unor drepturi și libertăți fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiție etc.).

Curtea a observat că modul în care Președintele și-a exercitat atribuția legală, cu depășirea cadrului legal, nu este consecința vreunui viciu de neconstituționalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea și în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acționeze.

Așa fiind, întrucât nicio dispoziție a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituiește pe Președinte să acționeze dincolo de competențele sale constituționale, instanța constituțională nu poate sancționa, în cadrul controlului de constituționalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituție referitoare la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, normele legale criticate de autorul excepției.

Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Președintelui de act administrativ normativ supus încuviințării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituțională, în baza art.146 lit.l) din Constituție.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















8286 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    chiar daca au dreptate.. (Miercuri, 6 mai 2020, 23:36)

    Mistrelutz [utilizator]

    nu stiu cine e fraier sa mai aiba incredere in ..''judecatorii'' respectivi
  • +4 (8 voturi)    
    Doamne ferește să purtăm vreun război! (Miercuri, 6 mai 2020, 23:41)

    Nyk1 [utilizator]

    Va ieși CCR să zică că ordinele președintelui Johannis către Armată sunt neconstituționale și că orice acțiuni împotriva inamicului trebuiesc aprobate prin lege de către parlament (eventual compilate frumos într-un dosar cu șină)
  • +6 (8 voturi)    
    Noii ciocoi au zis ! (Joi, 7 mai 2020, 0:04)

    contributor.bis [utilizator]

    Pâna legifera Parlamentu' murea jumate din tara (sau cea mai ramas).
    Se dovedeste ca pericolul Rosu este înca de actualitate, pregatindu-se pentru alegeri decisive pentru viitorul nostru.
    Iesiti la vot !
    Sa se schimbe Constitutia si protocolul de alegere a acestor paraziti cu pensii speciale, ce se cred Dumnezei intusabili. Sa ne alegem un Parlament conform dorintelor noastre de libertate si democratie.
  • -2 (4 voturi)    
    dar daca iese presedintele (Joi, 7 mai 2020, 1:45)

    bobo2 [utilizator]

    si declara stare de urgenta pentru invazie de lacuste albastre, iar Vela da ordonanta militara ca cine nu are basca plateste 10000E amenda in fiecare zi? Presedintele nu poate decide singur aceste lucruri, s-ar ajunge usor la dictatura.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by