Judecătoarea CSM Andreea Chiș, solicitare către șefa CSM ca Inspecția Judiciară să stabilească în ce condiții a ajuns Gîrbovan propunerea PSD pentru Justiție

de MH     HotNews.ro
Joi, 5 septembrie 2019, 16:58 Actualitate | Esenţial


Andreea Chiș
Foto: Facebook
Judecătoarea CSM Andreea Chiș anunță că i-a trimis joi președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, o solicitare scrisă de a sesiza Inspecția Judiciară în cazul propunerii Danei Gîrbovan din partea PSD pentru funcția de ministru al Justiției. Magistratul mai cere să fie stabilite criterii privind comunicarea judecătorilor și a procurorilor cu lumea politică în vederea ocupării unor funcții în Guvern sau Parlament.

Judecătoarea Andreea Chiș a ridicat aceste probleme și în ședința de marți a Secției pentru judecători a CSM, care a aprobat revenirea în magistratură a Danei Gîrbovan. Aceasta și-a retras demisia după ce președintele Klaus Iohannis a respins propunerea de numire a sa în funcția de ministru al Justiției.

Judecătoarea Chiș a anunțat, joi, că a fomulat o solicitare către președintele CSM, Lia Savonea, privind sesizarea Inspecției Judiciare și setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri.

Redăm integral sesizarea judecătoarei către președintele CSM:

"În ședința din 3 septembrie a Secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus în discuţie următoarele două probleme:
  • 1. Dacă nominalizarea unui judecător în funcție pentru o funcție politică în cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politică în lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale și ar putea constitui abaterea disciplinară prevazută de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv desfășurarea de activități publice cu caracter politic în exercitarea atribuțiilor de serviciu, sancționată cu retrogradarea din funcție sau excluderea din magistratură, conform art. 100 din aceeași lege.
  • 2. Stabilirea unor criterii pentru viitor în cadrul Ghidurilor cu puterea executivă și cu cea legislativa în cadrul Proiectul TAEJ - privind comunicarea judecătorilor și a procurorilor cu lumea politică în vederea ocupării unor funcții în cadrul celorlalte două puteri.
1. În ceea ce privește primul punct, doamna judecător Dana Cristina Gârbovan a fost nominalizată de către prim-ministru pentru funcţia de ministru al Justiţiei. În momentul nominalizării, doamna judecător își exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidențial de eliberare din funcție.

Așa cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale (par. 169), funcția de ministru al justiției este una eminamente politică, Curtea făcând referire la un Aviz al Comisiei de la Veneția care recomandă "ca judecătorul mai întâi să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, chiar dacă un judecător a candidat și nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței”. În aceeași decizie, Curtea face referire și la un raport al aceleiași Comisii ce prevede că "judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi pusă la îndoială. Acest lucru justifică normele naționale privind incompatibilitatea funcției judiciare cu alte funcții și este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrâng activitățile politice ale judecătorilor".

România este un stat în care judecătorilor le este interzisă desfășurarea unor activități politice. Se pune problema, așadar, dacă arhitectura constituțională permite unui judecător în funcție să fie nominalizat pentru o poziție în Guvern, cu un program politic privind funcționarea justiției, în condițiile în care procedura de modificare a componenței Guvernului României este una eminamente politică, atât propunerea formulată de prim-ministru, cât și decizia președintelui României fiind acte politice. Doamna judecător a participat la această procedură în calitate de candidat propus de partidul de guvernământ, cu un proiect privind funcționarea justiției propus acestui partid și însușit de acesta.

Dacă era numită ministru al Justiției fără a fi fost eliberată din funcție, doamna judecător ar fi cumulat cele două funcții și se putea discuta posibilitatea săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv încălcarea de către un judecător a prevederilor legale referitoare la incompatibilități. Nefiind numită finalmente, o astfel de abatere nu putea fi săvârșită.

Un judecător nu poate desfășura și nu poate să participe la activități cu caracter politic, indiferent dacă sunt publice sau nepublice, așa cum rezultă din dispozițiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdicții legale. Încălcarea unei interdicții legale constituie abatere disciplinară în sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004. Abaterea disciplinară specială de la lit. d) a aceluiași articol se referă desfășurarea unor activități publice cu caracter politic de către persoana care are calitatea de judecător.

Se impune clarificarea următoarelor împrejurări:
  • dacă acceptarea unei nominalizări politice de către un judecător în funcție constituie sau nu abatere disciplinară în sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;
  • în ce condiții s-a produs acceptarea unei astfel de funcții, respectiv calea care a condus spre nominalizare, dacă o astfel de activitatea premergătoare nominalizării (ce poate fi și nepublică) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeași lege, reprezentând încălcarea unei interdicții legale.
Este cunoscută existența unui precedent privind numirea unui judecător în funcția de ministru al Justiției, nominalizat anterior prezentării demisiei și în cazul căruia ambele decrete au fost publicate în același Monitor Oficial, în anul 2012. În acest caz, doamna judecător a fost numită Ministru al Justiției și a părăsit magistratura, nepunându-se problema și neexistând nici măcar virtual posibilitatea tragerii ei la răspundere disciplinară, pentru că nu mai era judecător.

În cazul doamnei judecător Dana Cristina Gîrbovan, această problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca și când acest act nici nu ar fi existat.

Situația este schimbată față de momentul când un alt judecător a fost numit ministru și ca urmare a recentelor modificări aduse legilor justiției, întrucât cadrul de reglemetare a incompatibilităților s-a schimbat radical. Aceasta, în primul rând ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, care interzice unui magistrat ocuparea oricărei funcții în cadrul altei puteri. Curtea accentuează faptul că, în cazul judecătorilor, incompatibilitatea este prevăzută chiar de Constituție (art. 125 alin. 3). Anterior, neexistând o astfel de decizie a Curții, au existat magistrați secretari de stat în Ministerul Justiției, care puteau participa la ședințele Guvernului.

În plus, conform modificărilor aduse regimului sancționator, incompatibilitățile, încălcarea interdicțiilor legale (inclusiv a celei de a desfășura activități nepublice cu caracter politic) și desfășurarea unor activități publice cu caracter politic au ca urmare, în caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din funcție sau excluderea din magistratură.

În ceea ce privește condițiile concrete privind acceptarea nominalizării, un ziar a scris că negocierile s-au purtat în casa domnului deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, membru PSD. (...) Cred că se impune verificarea acestei afirmații și luarea măsurilor ce se impun, adică fie o cercetare disciplinară, fie apărarea reputației profesionale și a independenței doamnei judecător de către Secția de judecători, în condițiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

2.Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecătorilor și procurorilor cu lumea politică, pentru că dialogul, negocierea purtată de un magistrat pentru accederea la o funcție politică, așa cum reține Curtea Constituțională când sugerează demisia prealabilă, ar putea afecta independența și imparțialitatea sa.

În cazul în care se ajunge la concluzia că este permis unui judecător sau procuror să accepte o nominalizare pentru o funcție politică în cadrul celorlalte puteri, executivă sau legislativă (Curtea Constituțională punând semnul egalității între cele două puteri, adevărat, sub aspectul incompatibilităților impuse constituțional unui magistrat în exercițiul funcției, pentru că a fost sesizată cu privire la acest aspect în controlul prealabil de constituționalitate), este necesară setarea unor criterii în cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativă și executivă, în curs de redactare în cadrul Proiectului TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar.

Bunăoară, așa cum am exemplificat în cadrul ședinței Secției de judecători, se impune să răspundem la întrebarea dacă un judecător (sau procuror) își depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (în materialul direcției de specialitate privind posibilitatea revocării unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidențial de eliberare din funcție fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act în baza unei hotărâri din 2014), iar secția corespunzătoare ia act, acesta poate candida pentru o funcție politică în executiv sau legislativ. Desigur, toate acestea fără să se trimită (toate) actele necesare către Președintele Republicii în vederea eliberării din funcție, așa cum s-a întâmplat în cazul discutat la punctul 1 (impunându-se aplicarea unui tratament egal și previzibil tuturor magistraților).

În continuarea aceluiași exemplu, în cazul în care procedura de accedere într-o funcție politică se finalizează fără rezultatul scontat, se pune problema dacă persoana respectivă poate fi în continuare judecător sau procuror. Cred că în cazul unui răspuns pozitiv se impune și să răspundem la întrebarea ce activitate judiciară poate desfășura în această perioadă.
În concluzie, vă solicit:
  • sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;
  • discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 în ședința Comisiei 2 comună și a Plenului, cu ocazia exprimării unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri".
CITEȘTE ȘI:







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















1262 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version