Controversatele modificări aduse de coaliția PSD-ALDE Codurilor penale sunt neconstituționale, astfel că actele normative se întorc din nou în Parlament, a decis luni, cu unanimitate Curtea Constituțională. Decizia a fost luată după șapte amânări și este pentru a doua oară când CCR declară neconstituționale modificarea legislației penale.

Valer Dorneanu, presedintele CCRFoto: Agerpres

Judecătorii CCR au admis astfel sesizările de neconstituționalitate depuse de președintele Klaus Iohannis și de către partidele de opoziție asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Iată mai jos comunicatul Curții:

„În ziua de 29 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, s-a pronunţat asupra următoarelor sesizări:

A. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sesizări formulate de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum şi de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.

În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

În cadrul considerentelor se vor detalia, în mod punctual, aspectele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale care nu au fost transpuse în corpul legii criticate.

B. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de un număr de 78 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România, respectiv de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională. Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare și nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, neconstituționalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”

Decizia este luată pe fondul cazului uciderii celor două fete din Caracal, care a scos la iveală ineficiența autorităților. Reprezentanții Asociației "Inițiativa pentru Justiție”, asociație a procurorilor condusă de către procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care s-a autosesizat în cazul intervenției brutale a jandarmilor la manifestația din 10 august, și de Sorin Marian Lia, prim-procurorul Parchetului Corabia, avertiza asupra consecințelor acestor modificări nocive și prezenta efectele pe care acestea le-ar avea în procesul penal al suspectului din Caracal.

CITEȘTE ȘI: Care ar fi fost consecințele modofăcii Codurilor penale asupra cazului Caracal

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre reproșurile aduse fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, care a fost, de altfel, schimbat din funcție.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificări cerute de Curtea Constituţională. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis și de către PNL și USR.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, duminică seară, că Guvernul ar trebui să se gândească dacă nu cumva este autorul moral al tragediei de la Caracal, spunând că una dintre liniile directoare ale actualei puteri este călcarea în picioare a legilor justiției și a codurilor penale. Șeful statului a cerut PSD-ALDE abrogarea imediată a modificărilor la codurile penale și la legile justiției.

Cele mai controversate modificări aduse Codurilor penale

• Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. În raportul publicat în 10 iulie, GRECO avertiza că cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.
• Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
• Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.
• Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
• Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.
• Interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.
• Un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.