Liderii celor 28 de state UE au ajuns la o înțelegere privind funcțiile de top de la nivelul instituțiilor europene, după trei zile de negocieri dure la Bruxelles. Ursulavon der Leyen a fost propusă șef al Comisiei Europene, iar Charles Michel ales președinte al Consiliului European. De asemenea, Cristine Lagarde e candidată pentru Banca Centrală Europeană, iar Joseph Borrell Fonteles, înalt reprezentant pentru politică externă.

Consiliul europeanFoto: Consiliul European

Angela Merkel s-a abținut la votul în cazul Ursula von der Leyen, motivând regulile electorale germane. Acordul liderilor europeni pentru aceste nominalizări mai trebuie validat şi de Parlamentul European printr-un vot cu majoritate simplă.

De asemenea, la nivelul Consiliului s-a recomandat ca Frans Timermmans și Margrethe Vestager să fie prim-vicepreședinți cu cel mai înalt nivel de decizie ai Comisiei Europene.

Citește și: Cine este Ursula von der Leyen, prima femeie care va conduce Comisia Europenă

În timpul summit-ului de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru ajungerea la un compromis acceptabil pentru toate statele membre, care să asigure stabilitatea și eficiența instituțiilor europene pentru următorul ciclu instituțional, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale. Șeful statului a afirmat că România sprijină instituții europene solide și eficiente, capabile să genereze rezultate în linie cu așteptările cetățenilor europeni, iar viitorii lideri europeni vor trebui să dea dovadă de viziune, pragmatism și determinare în realizarea obiectivelor comune stabilite în Agenda Strategică a Uniunii pentru următorii cinci ani. „Pentru aceasta este necesar ca instituțiile europene să lucreze în strânsă coordonare cu statele membre, cu deschidere spre decizii consensuale, în baza principiului cooperării sincere și loiale, spre interesul și beneficiul tuturor cetățenilor”, precizează sursa citată.

Potrivit unor surse oficiale, România a susținut-o pe Ursula von der Leyen, obținând tot ce a negociat.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan consideră că adjudecarea de către Franța a șefiei Băncii Centrale Europene face ca șansele Laurei Codruța Koveși la șefia parchetului european cresc. „De la începutul procedurii de alegere a doamnei Kovesi în poziția de procuror șef european am spus că șansele domniei sale vor crește după alegerile europarlamentare, deoarece prioritățile Franței vor fi altele. În urmă cu două săptămâni am spus clar într-un interviu că prioritatea Franței este poziția de președinte al Băncii Centrale Europene. Astăzi s-a decis exact asta: Franța va da viitorul președinte al Băncii Centrale Europene. Fac aici următoarea afirmație: astăzi au crescut șansele doamnei Kovesi de a deveni procuror șef european”, a scris Siegfried Mureșan, pe Facebook.

Socialiștii europeni, „profund dezamăgiți” de înțelegere

Socialiştii europeni s-au declarat marţi „profund dezamăgiţi” de nominalizările pentru conducerea principalelor instituţii ale UE decise de liderii europeni. „Această propunere este profund dezamăgitoare pentru noi. Grupul nostru a rămas ferm în apărarea democraţiei europene şi nu vrem să moară sistemul capului de listă, sau Spitzenkandidat'', a menţionat într-o declaraţie Iratxe Garcia, lidera Grupului Social-Democrat din Parlamentul European. „Este inacceptabil ca guvernele populiste reprezentate în Consiliu să excludă cei mai buni candidaţi doar pentru că ei au apărat statul de drept şi valorile noastre europene comune”, a adăugat eurodeputata socialistă. Polonia, Ungaria şi Italia, care alături de alte câteva state au blocat obţinerea conducerii Comisiei Europene de către popularul Manfred Weber sau de către socialistul Frans Timmermans, care au fost amândoi ''cap de listă'' ai familiilor lor politice din Parlamentul European, scrie Agerpres.

UPDATE 01:45 Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, a anunțat marți seară că formațiunea sa va susține candidatul socialiștilor europeni la șefia Parlamentului European, informează New York Times. Europarlamentarul italian David Sassoli a fost ales marți după-amiază drept candidat al Partidului Socialiștilor Europeni la funcția de președinte al Parlamentului European, potrivit Mediafax.

UPDATE 23.30 Preşedinţia Parlamentului European ar urma să îi revină socialistului bulgar Serghei Stanishev - dar circulă şi ipoteza italianului David Sassoli, poate în ştafetă cu germanul Manfred Weber, reprezentantul PPE. Dar aici nu există încă certitudini. S-a ales separarea nominalizărilor pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European de restul pachetului de propuneri, potrivit Corriere dela Sera.

HotNews.ro a transmis LIVETEXT desfășurarea evenimetelor:

UPDATE 20:10 Liderii UE au ajuns la o înțelegere. Donald Tusk anunță pe Twitter că Ursulavon der Leyen a fost propusă șef al Comisiei Europene, iar Charles Michel ales președinte al Consiliului European. De asemenea, Cristine Lagarde e candidată pentru Banca Centrală Europeană, iar Joseph Borrell Fonteles, înalt reprezentant pentru politică externă.

UPDATE 19.00: Președintele Consiliului European Donald Tusk a scris pe Twitter liderii UE sunt ”din ce în ce mai aproape” de a ajunge la o înțelegere privind numirea șefilor instituțiilor europene

UPDATE 15.46: Cine este Ursula von der Leyen, vehiculată mai nou de presa europeană pentru postul de președinte al Comisiei Europene? În vârstă de 60 de ani, conservatoare, ea conduce ministerul german al apărării din 2013, iar anterior a ocupat funcția de ministru al muncii.

Este un aliat al cancelarului Angela Merkel, fiind singurul ministru care a făcut parte din toate guvernele conduse de aceasta din 2005 și până acum.

Ursula Von der Leyen s-a născut și a crescut la Ixelles, Bruxelles, a studiat la Londra și vorbește fluent limbile germană, engleză și franceză. Este medic de formație și are 7 copii.

Potrivit politico, propunerea numirii ei a venit din partea președintelui francez Emmanuel Macron și ar fi fost îmbrățișată de Merkel. Tot Macron a propus-o și pe Christine Lagarde pentru Banca Centrală Europeană.

UPDATE 15.10: Consultările privind candidații care vor conduce instituțiile europene continuă, anunță președintele Consiliului European Donald Tusk.

UPDATE 14.26: Presa germană relatează că actualul ministrul al apărării Ursula von der Leyen ar fi luată în calcul pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Potrivit Die Welt, citat de Reuters, conservatoarea von der Leyen, un aliat al cancelarului Angela Merkel, ar urma să îi ia locul lui Jean Claude Juncker, în timp ce Christine Lagarde ar fi luată în calcul pentru conducerea Băncii Central Europene.

Alți candidați care sunt luați în calcul, potrivit sursei citate, sunt premierul Belgiei Charles Michel ca posibil succesor al lui Donald Tusk și slovacul Maros Sefcovic ca înalt reprezentant UE pentru securitate și politică externă.

UPDATE 12:07: Cancelarul Germaniei Angela Merkel spune că toată lumea va trebui să fie dispusă la un compromis pentru a ajunge la un acord.

”Toată lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să lase puțin de la ei. Le spun asta tuturor. Numai așa vom avea o șansă să ajungem la un acord și cu gândul ăsta merg la discuțiile de astăzi, binedispusă și hotărâtă„, le-a spus Merkel reporterilor.

Pe de alăt parte, premierul spaniol Pedro Sanchez a precizat că rămâne ferm pe poziții și susține propunerea socialiștilor Frans Timmermans pentru postul de președinte al Comisiei Europene.

UPDATE 11.07: Președintele Parlamentului European va fi ales în prima ședință a forului de miercuri, indiferent dacă liderii UE vor ajunge astăzi sau nu la un acord politic cu privire la funcțiile de la vârful instituțiilor europene, a anunțat purtătorul de cuvânt al PE, citat de Reuters.

UPDATE 11.05: Premierul Cehiei Andrej Babis a declarat marți, înaintea summitului, că Frans Timmermans este o propunere ”inacceptabilă„ pentru postul de președinte al Comisiei Europene.

Liderii europeni încearcă să găsească un echilbru atât în ceea ce privește reprezentarea politică a grupurilor din PE, cât și proveniența geografică și raportul femei/bărbați la nivelul funcției de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European, președinte al Parlamentului European, șeful politcii externe și de securitate a UE, cât și directorul Băncii Central Europene.

Prima rundă de negocieri a durat 20 de ore, însă, deși păreau că sunt aproape de un acord privind numirea socialistului Frans Timmermans în fruntea Comisiei Europene, șefii de stat și de guvern din cele 28 de țări membre nu au bătut palma, situație fără precedent care l-a făcut pe Emmanuel Macron să vorbească despre un eșec care afectează imaginea Consiliului European și Europa, dând vina pe ”ambițiile” unora.

Postul de președinte al Comisiei europene era revendicat (în baza sistemului spitzenkandidat-capul de listă al grupului politic care deține majoritatea) de Manfred Weber de la PPE. Macron a fost cel care s-a opus cel mai vehement, reproșându-i lipsa de expertiză la nivel executiv.

Cedarea funcției în favoarea socialistului Timmermans ( care a deținut poziția de prim-vicepreședinte al Comisiei conduse de Jean Claude Juncker) ar fi fost agreată de cancelarul Germaniei Angela Merkel, ceea ce a stârnit însă revolta popularilor, așa cum relatează politico.eu. Desemnarea lui Timmermans ar pune capăt unei dominații a dreptei care a ocupat funcțiile de top în mai bine de un deceniu.

Unii lideri au ațipit, epuizați, la finalul lungilor ore de negocieri care s-a încheiat cu Italia și state est-europene din fostul bloc comunist (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) blocând numirea lui Timmermans, scrie Reuters.

Este complet neobișnuit ca un summit european să se deruleze pe durata a trei zile, și asta în condițiile în care este al treilea summit în care liderii UE discută problema funcțiilor de top.

Incapacitatea de a ajunge la un consens a alimentat criticile naționaliștilor anti-sistem și afectează imaginea Uniunii, care se confruntă deja cu multiple alte provocări din partea Rusiei, SUA, Iranului sau Chinei.

Liderii UE au suspendat luni la prânz din nou negocierile pentru ocuparea posturilor de conducere la nivelul blocului comunitar până marți. Asta deși surse diplomatice citate de Reuters spuneau că liderii europeni erau la un pas de a ajunge la un acord.

Surse diplomatice precizau pentru Reuters că actualul prim-vicepreședinte al Comisiei, socialistul Frans Timmermans, ar fi totuși propunerea pentru înlocuirea lui Jean Claude Juncker, liderii europeni fiind aproape de un acord, la finalul unor negocieri care au durat toată noaptea, cu o pauză în această dimineață.

De asemenea, potrivit surselor citate Kristalina Georgieva, politician bulgar de centru-dreapta, care a deținut poziția de director la Banca Mondială, ar fi favorită pentru funcția de președinte al Consiliului European, în locul polonezului Donald Tusk. Ulterior, aceasta a fost retrasă din cursă.

Actualul premier al Belgiei, Charles Michel, era susținut puternic pentru postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și securitate, deținut până acum de Federica Mogherini.

Manfred Weber, candidatul popularilor pentru postul de președinte al Comisiei Europene, ar putea ocupa funcția de președinte al Parlamentului European, spuneau aceleași surse.

De asemenea, liberala Margrethe Vestager ar fi favorită pentru ocuparea postului de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, funcție deținută în vechiul mandat de Frans Timmermans.

O variantă de lucru pentru conducerea Pralamentului European era Guy Verhofstadt.

Eșecul lui Weber de a obține sprijinul liderilor europeni pentru a-i succeda lui Jean Claude Juncker la șefia executivului european este văzut ca o victorie a președintelui francez Emmanuel Macron și o înfrangere pentru Angela Merkel.