Austria este singura țară din Uniunea Europeană unde la Curtea Supremă de Justiție există completuri specializate pe fapte de corupție, potrivit unui răspuns trimis președintelui instanței supreme, Cristina Tarcea, de către preşedinţii Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană. Documentul a fost transmis de Cristina Tarcea Curții Constituționale, care vineri ar urma să ia o decizie privind completurile de 3 specializate. O hotărâre favorabilă a CCR l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive.
Potrivit documentului transmis de instanța supremă Curții Constituționale, în 12 aprilie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană următoarea întrebare: "Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de completuri specializate în cauze de corupţie?".
Au fost primite 19 răspunsuri, grupate pe trei categorii:
- 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.
- 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a 4 instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.
- Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.
Concluzie: Cu excepţia Austriei, curţile supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie.
Curtea Constituţională ar urma să se pronunţe vineri în cazul sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie.
Vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut în fața judecătorilor constituționali că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că "a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept".
La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum "să pună cu mâna" judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR luna trecută, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților.
Motivele invocate în sesizare
În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.
Mai exact, Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: "Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.
Aceleași argumente, folosite de avocații lui Dragnea pentru anularea sentinței de condamnare
Aceleași argumente sunt folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.
În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații lui Liviu Dragnea au invocat o nulitate absolută, spunând că sentința a fost pronunțată de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.
Avocații au cerut desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.
"Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție", se arată în documentele depuse în instanță de avocați.
La această amânare a contribuit și DNA, după ce procurorul de ședință a cerut sesizarea Curții Constituționale pe articolul din Legea 78/2000 privind completurile specializate de la instanța supremă și pe o decizie a Curții supreme legată de interpretarea unui articol din Codul Penal privind prescrierea faptelor.
1
3
