Curtea Constituțională a amânat din nou joi decizia asupra sesizării vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă judecătorii constată un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum a cerut Iordache, sentinţele din prima instanţă ar putea fi contestate și desființate, iar procesele s-ar putea relua de la zero. De asemenea, o astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe liderul PSD, Liviu Dragnea, de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.

CCR Foto: Facebook

UPDATE 11.30: CCR a anunțat oficial amânarea unei decizii: "În ziua de 11 aprilie 2019, Plenul Curții Constituționale (...) a reluat deliberările asupra cererii formulate de președintele Camerei Deputaților de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esență, în refuzul explicit al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a aplica o lege adoptată de Parlament și a dispus amânarea pronunţării pentru data de 19 aprilie 2019".

UPDATE 11.00: CCR a amânat pentru 19 aprilie pronunțarea pe un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție pe tema completurilor specializate în cazurile de corupție, au declarat pentru HotNews.ro surse din CCR.

Potrivit surselor citate, judecătorii constituționali au solicitat instanței supreme și CSM noi documente. De asemenea, ei au cerut Consiliului Superior al Magistraturii un studiu comparativ pe țări privind completurile de 3.

Ședința CCR a început la ora 10.00, iar după aproximativ o oră CCR a decis amânarea deciziei.

Judecătorii CCR au decis în ședința de miercuri să amâne pentru joi pronunțarea, termenul scurt fiind dat din cauza unor probleme de sănătate ale judecătorului raportor Petre Lăzăroiu, care ar urma să se opereze. Prin urmare, judecătorii Curții au stabilit ca dezbaterile să fie reluate în plenul de joi, pentru ca la ședință să poată participa și Lăzăroiu. Acesta este motivul oficial invocat de CCR.

Motivul real a fost însă cererea formulată de patru dintre cei nouă judecători CCR de amânare a dezbaterii, deoarece nu a existat timp pentru studierea argumentației depuse de judecătorul Lăzăroiu.

În ședința de miercuri a CCR, Florin Iordache și șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, și-au susținut punctele de vedere.

Vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut în fața judecătorilor constituționali că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție și că "a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept".

La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum "să pună cu mâna" judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.

De asemenea, Cristina Tarcea a spus că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Ea a evitat să se pronunţe cu privire la efectele pe care le-ar putea avea asupra acestor dosare o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la un posibil conflict juridic între Parlament şi ICCJ pe tema completurilor specializate în corupţie.

"Deocamdată nu putem specula asupra efectelor. (...) Am trimis o statistică ieri la Curtea Constituţională, în care am arătat că în perioada 2003 - 2018 au fost soluţionate 170 de cauze care intră sub incidenţa Legii 78/2000", a declarat Tarcea, la CCR.

În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR luna trecută, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților.

Peste câteva zile, adică în 15 aprilie, este ultimul termen în procesul lui Liviu Dragnea. După această dată, instanța rămâne în pronunțare, adică sentința definitivă ar urma să fie dată cel târziu în luna mai. Prin urmare, decizia Curții Constituționale este capitală pentru Liviu Dragnea - sentința în procesul angajărilor fictive în care șeful PSD a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni cu executare ar putea fi desființată, dosarul reluat de la zero, iar între timp faptele se pot prescrie.

Motivele invocate în sesizare

În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.

Mai exact, Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: "Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.

Aceleași argumente, folosite de avocații lui Dragnea pentru anularea sentinței de condamnare

Aceleași argumente sunt folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.

În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații lui Liviu Dragnea au invocat o nulitate absolută, spunând că sentința a fost pronunțată de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.

Avocații solicită desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.

"Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție", se arată în documentele depuse în instanță de avocați.

Consecințele deciziei CCR

O decizie prin care CCR ar constata un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 ar putea însemna reluarea de la zero a procesului angajărilor fictive și prescrierea faptelor. Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi dat ordin subalternilor ca două secretare de la PSD să fie angajate la Direcția pentru Protecția Copilului și să ia salariu, deși nu mergeau la serviciu, ci lucrau la PSD. O astfel de hotărâre a CCR ar putea însemna rejudecarea a sute de dosare.

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că o astfel de decizie a Curții Constituționale ar arunca în aer toate dosarele de corupție de la completurile de 3 ale instanței supreme.

"Ar fi mai cinstit să dea legea amnistiei, măcar să știm o treabă. Asta se urmărește, nu îi interesează pe ei completul de 3, că e specializat sau nu. Vor să scape. Este o amnistie mascată. Tot ce s-a judecat în materie de corupție, dacă nu a fost judecat de complete specializate, s-ar rejudeca", a declarat fostul președinte al CCR.

El consideră că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă. "Din practica CCR, până în 2018, nu este conflict juridic pentru că CCR a stabilit clar ce înseamnă acest conflict: atunci când o autoritate a statului refuză să-și îndeplinescă o atribuție prevăzută de lege sau privește o atribuție care aparține altei autorități. În general, conflict juridic de natură constituțională poate exista între Parlament și Guvern, Guvern și președinte. Orice judecător mai poate încălca legea, dar asta nu e conflict juridic, conflict este între instituțiile fundamentale ale statului", argumentează Zegrean.