Premierul Viorica Dăncilă a lăudat, vineri, prestația pe care miniștrii au avut-o la Bruxelles în aceste zile, susținând că "Guvernul s-a prezentat cu demnitate și cu profesionalism", dar că constată, "cu mâhnire", campania de dezinformare alimentată de politicienii români până la cel mai înalt nivel.

Dancila sedinta de guvernFoto: gov.ro
  • În contextul ordonanțelor anunțate de ministrul Justiției, criticate la Bruxelles, Dăncilă insistă că CCR a constatat „practici în afara cadrului legal”, iar situația trebuie îndreptată.
  • Premierul acuză „o campanie de dezinformare alimentată de oameni politici români mergând până la cel mai înalt nivel”
  • Dăncilă a lăudat miniștrii care s-au prezentat la Bruxelles Guvernul „cu demnitate și profesionalism”

La începutul ședinței de vineri a Guvernului, Dăncilă a amintit că în această săptămână miniștrii au prezentat la Bruxelles proritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene și a susținut că "Executivul a dovedit încă o dată că are o echipă de profesioniști, care știu ce au de făcut".

CITEȘTE ȘI: Petre Daea, în Parlamentul European: "Cormoranii în România fac baie în piscine. Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului, dar înțelege și furtuna pescarului când el se află în raport cu natura"

Ea a lăudat prestația miniștrilor, acuzând, din nou campania de dezinformare la Bruxelles, de care s-ar face fac vinovați politicieni români, până la cel mai înalt nivel.

De asemenea, Dăncilă a susținut că Executivul "are în centrul preocupărilor" respectarea statului de drept și a independenței justiției.

"Așadar, încheiem o săptămână în care Guvernul s-a prezentat la Bruxelles cu demnitate și profesionalism, dar constat cu mâhnire că ne confruntăm cu o campanie de dezinformare alimentată de oameni politici români mergând până la cel mai înalt nivel. Acest lucru este inacceptabil. Ca prim-ministru am considerat că am obligația să spun adevărul despre țara mea în fața oficialilor europeni. Am dat asigurări în toate întâlnirile pe care le-am avut că Guvernul va acționa pentru respectarea valorilor și principiilor care constituie fundamentul construcției europene. Respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, apărarea statului de drept și asigurarea independenței Justiției sunt în centrul preocupărilor noastre. Însă, în egală măsură, am transmis cu fermitate că cetățenii români trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți ca orice cetățean european", a declarat Viorica Dăncilă.

Dăncilă a vorbit despre decizia Curții Constituționale, care a constatat nelegalitatea formării completurilor de judecată începând cu anul 2014 și a spus că "situația trebuie îndreptată", fără însă a face vreo referire concretă la Ordonanța anunțată în acest sens.

”Curtea Constituțională a constatat că au fost folosite practici în afara cadrului legal, care au viciat actul de justiție, iar această situație trebuie îndreptată. Așa cum spunea și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, drepturile cetățenilor nu sunt negociabile, iar în această materie nu sunt acceptate compromisuri”, a mai spus Viorica Dăncilă.

Ministrul Justiției a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că va fi adoptată o Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.

Aflat la Bruxelles, unde a fost audiat în Comisia LIBE a Parlamentului European, Toader s-a confruntat cu criticile și avertismentele parlamentarilor europeni privind situația statului de drept în România.

Tudorel Toader și-a apărat ordonanța privind completurile de cinci în Parlamentul European, spunându-le deputaților din comisia LIBE că poate nu au „informația riguros exactă”. „În nicio țară instanța supremă nu constituie completuri cu încălcarea legii (...) Nu vrem ca prin acestă contestație în anulare cineva să scape de pedeapsă, dar nu îi poți spune românului că a fost judecat nelegal, dar rămâne în pușcărie”, a spus ministrul Justiției, făcând trimitere la decizia Curții Constitutionale.

CITEȘTE ȘI:Reacția Comisiei Europene privind Ordonanța pentru revizuirea unor sentințe: Este esențial ca România să revină pe drumul cel bun în lupta împotriva corupției, să asigure o justiție independentă și să evite orice pași înapoi

Ordonanța este una cu miză pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de un complet de 5 în dosarul Referendumului, în 22 aprilie 2016.

Liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. El a fost acuzat de DNA de "folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite".

La începutul lunii octombrie, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea apelului la un complet de 5 judecători în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de constituire a completurilor de 5 judecători.

În 7 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Potrivit deciziei Curții, completurile de cinci judecători au fost nelegal constituite din 2014, când instanța supremă a decis să nu aplice prevederea din Legea 304/2004 privind formarea completurilor de 5 judecători care stabilește că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți. Instanța supremă a decis ca doar patru să fie aleși astfel.