Mariana Rarinca, acuzata de santajarea presedintelui ICCJ Livia Stanciu, a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucuresti, recuzarea magistratilor care judeca dosarul sau, dupa ce acestia i-au respins pe loc o exceptie de neconstitutionalitate, insa si aceasta solicitare i-a fost respinsa, informeaza Mediafax.
Dezbaterile in cazul Rarinca, rejudecat la Curtea de Apel Bucuresti, au inceput joi.
Mariana Rarinca a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate pe care instanta a respins-o ca inadmisibila.
Rarinca a cerut atunci, din nou, recuzarea judecatorilor Dorin Matei si Anamaria Tranca, din completul de la Curtea de Apel Bucuresti care judeca dosarul sau.
Dupa o scurta deliberare, judecatorul Dorin Matei a aratat ca respingerea unor exceptii de neconstitutionalitate nu reprezinta motiv de recuzare si completul i-a respins Marianei Rarinca si aceasta solicitare.
Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a amanat, pe 21 august, pentru 10 septembrie, judecarea procesului Marianei Rarinca, femeia acuzata ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, dupa ce a fost desfiintata decizia de achitare.
CAB a admis, luni, contestatia in anulare a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si a decis desfiintarea deciziei penale nr. 733/20.05.2015 de achitare a Marianei Rarinca si rejudecarea apelului.
Tehnica de argumentare a solutiei de achitare in cazul Mariana Rarinca este una particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare, se arata in motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti prin care a admis contestatia in anulare a DNA, desfiintarea sentintei si rejudecarea apelului.
Potrivit magistratilor, considerentele deciziei se bazeaza in cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare, in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in 4 august 2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de nici un participant procesual.
2
1
