Studenții la Drept acuză Comisia Iordache că bagă sistemul judiciar în criză și că promovează o politică penală în beneficiul suspecților, inculpaților și condamnaților

de R.P.     HotNews.ro
Miercuri, 2 mai 2018, 11:13 Actualitate | Educatie


Asociatia Studentilor in Drept
Foto: Facebook
Studenții Facultății de Drept a Universității din București critică dur propunerile de modificare a codurilor penale "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Asociația Studenților în Drept avertizează că o eventuală adoptare a propunerilor dezbătute astăzi în Comisia Iordache din Parlament va băga sistemul judiciar în criză. “Prin modificările aduse Codului de procedură penală se urmărește tergiversarea procesului penal și, de facto, împiedicarea efectuării urmăririi penale în cauzele complexe”, spun studenții.

Precizăm că astăzi, 2 mai 2018, începând cu ora 12:00, se reunește la Parlament Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile justiţiei, pentru a începe dezbaterile privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă. Preşedintele Comisiei este fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache. Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că unele dintre propuneri sunt absolut inacceptabile şi că "este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament". 

Punctul de vedere integral al Asociației Studenților în Drept cu privire la propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍
"Justiția penală înseamnă, în primul rând, garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei vătămate, cea pentru care norma de drept penal reprezintă singurul și cel mai important instrument de protecție.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Față de propunerile de modificare ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, Asociația Studenților în Drept se arată profund îngrijorată de modul în care este tratată politica penală a statului, cu implicații grave asupra întregii societăți și a ordinii și păcii sociale.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Asociația Studenților în Drept trage un semnal de alarmă asupra unei viitoare crize în sistemul judiciar, prin blocarea actului de justiție în materie penală odată cu adoptarea celor două propuneri. Actualii și viitori magistrați nu își vor mai putea îndeplini atribuțiile legale în scopul aflării adevărului și a tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni. Prin modificările aduse Codului penal se urmărește dezincriminarea totală sau parțială a unor infracțiuni, iar prin modificările aduse Codului de procedură penală se urmărește tergiversarea procesului penal și, de facto, împiedicarea efectuării urmăririi penale în cauzele complexe.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Asociația noastră dorește garanții din partea statului român că studenții de la Drept, viitori magistrați, își vor putea exercita profesia într-un cadru legal care să apere dreptatea și adevărul, cinstea și înțelepciunea. Ne dorim ca justiția să fie înfăptuită în numele unei legi juste, iar tragerea la răspundere penală să-și poată atinge scopul de apărare a interesului general al societății.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Constatăm cu teamă pentru viitorul acestei țări că se promovează o politică penală în beneficiul suspecților, inculpaților și condamnaților, persoane care, prin faptele antisociale comise, au adus atingere unor valori sociale fundamentale ocrotite de legea penală. De asemenea, se urmărește blocarea activității organelor de urmărire penală și vulnerabilizarea persoanelor vătămate în procesul penal.

Asociația Studenților în Drept solicită Parlamentului României să organizeze dezbateri privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală cu profesioniști ai dreptului - cadre universitare, judecători, procurori, avocați și notari - și să arate respect față de cei care cu adevărat dețin înțelepciunea și tainele legiferării în materie penală.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Cu titlu de exemplu, prezentăm o serie de modificări ale codurilor care sunt formulate fie cu încălcarea dispozițiilor actelor internaționale la care România este parte, fie cu nesocotirea elementelor fundamentale de drept penal și procesual penal:‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
I. Cu privire la caracterul de lege a deciziilor de dezincriminare ale CCR ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Aspectele privind instituirea unui caracter de lege de dezincriminare în ceea ce privește deciziile CCR, inclusiv prin raportare la considerentele deciziilor, deschide practic o posibilitate de dezincriminare printr-o simplă frază care nici nu susține dispozitivul.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Mai mult, propunerea este neconstituțională sub aspectul încălcării art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată, care prevede că, pe de-o parte, un text de lege declarat neconstituțional se suspendă timp de 45 de zile, deci nu mai produce efecte juridice ex tunc, iar, pe de altă parte, numai Parlamentul poate să pună în acord textul de lege cu decizia Curții.

Sub aspectul izvoarelor de drept constituțional, deciziile CCR sunt izvoare de drept numai în limitele prevăzute de Titlul V din Constituție. Acestea nu pot substitui rolul Parlamentului care, conform art. 61, alin. (1) din Constituție, este ”unica autoritate legiuitoare a țării”, deci singura autoritate care poate adopta legi în sens formal.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, este de precizat faptul că Curtea Constituțional este o autoritate politico-jurisdicțională și nu se poate substitui legiuitorului și nici nu poate edicta norme pozitive de drept penal. Curtea este îndrituită doar să se pronunțe cu privire la verificarea constituționalității textelor de legi, nu să creeze drept, adică normei noi. ‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍
II. Cu privire la modificarea prescripției penale (art. 154 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Nu exista nicio justificare pentru eliminarea termenului de prescripție de 10 ani. În acel termen de prescripție erau încadrate infracțiuni grave și se raporta și la complexitatea cauzei și implicit a investigației.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Răspunderea penală se va șterge cu 2 ani mai repede pentru fapte grave precum traficul de persoane, agresiunea sexuală, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată sau distrugerea calificată.
‍‍
‍‍‍III. Cu privire la infracțiunea de mărturie mincinoasă (art. 273 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal introduce un nou amendament care scoate din categoria infracțiunii de mărturie mincinoasă următoarele situații: refuzul de a face declarații auto-incriminatorii, refuzul de a accepta declarațiile în sensul sugerat de anchetatori sau retractarea unor declarații date în contextul exercitării unor presiuni asupra martorilor. Textul este inutil sub aspectul faptului că orice declarație a martorului, administrată ca probă testimonială, dacă este dată sub imperiul unor vicii de consimțământ, este ilegală și nu poate fi folosită ca probă în procesul penal, sancțiunea excluderii fiind prevăzută de art. 100, 101, 102 Cod procedură penală.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De fapt, prin impunerea unui standard de probă care nu are nici justificare logică și nici fundament juridic, respectiv existența exclusivă a probelor directe care să stabilească reaua-credință, aprecierea probelor fiind atributul exclusiv al organelor judiciare. Modificarea propusă are, în fapt, natura unei cauze de impunitate.
‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
IV. Cu privire la incriminarea defăimării (completarea art. 277 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul dorește reincriminarea infracțiunii de calomnie din vechiul Cod penal, unde subiectul activ al infracțiunii este orice funcționar public și demnitar care exprimă o judecată de valoare sau transmite informații cu privire la o persoană față de care se efectuează cercetări sau care este parte în cadrul procesului penal, spre exemplu o cataloghează ca fiind suspect, inculpat, condamnat fără ca aceasta să fi suferit o condamnare penală definitivă.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
În expunerea de motive a Legii nr. 278/2006 care dezincrimina insulta și calomnia, legiuitorul constata că ”In materia infractiunilor contra demnităjii, proiectul propune dezincriminarea infracțiunilor de insultă prevăzută in articolui 205 şi calomnie preväzută in articolul 206, pentru a asigura exercitarea libertătii de exprimare la adăpost de amenintarea aplicării unei sanctiuni penale care, in orice sistem de drept, reprezinta cea mai aspră sanctiune juridică. Sub imperiul unei amenintäri permannte cu o sanctiune penală, libertatea de exprimare este afectată in mod semnificativ, întrucât impune persoanei o atitudine de autocenzură, care ar trebui determinată doar de rațiuni etice, iar nu de teama unei pedepse penale imediate. Chiar in ipoteza lezări dermnitätii unei persoane prin exercitarea libertătii de exprimare, indiferent de prejudicile cauzate, aplicarea unei pedepse penale este vădit disproportionată fată de scopul urmärit prin sanctionarea unei astfel de fapte. In cazul exercitării abuzive a libertătii de exprimare, persoana vătămată are posibilitatea să obtină pe cale civilä repararea prejudiciului suferit”[1].‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, infracțiunea propusă are subiect activ doar funcționarii publici și demnitarii, ceilalți cetățeni nefiind sancționați de legea penală pentru aceeași faptă, rămânând ca împotriva lor să se exercite acțiunea civilă de către persoana vătămată. Sub acest aspect, textul propus încalcă dispozițiile art. 16 din Constituția României privind egalitatea în fața legii și supremația acesteia.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍
V. Cu privire la dezincriminarea parțială a traficului de influență (art. 291 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal completează articolul privind traficul de influență, în sensul că se introduce condiția ca cel care doar se laudă că poate influența un funcționar public chiar să facă intervenția la acel funcționar pentru a-l determina să facă sau să nu facă ceva anume.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, nu vor răspunde penal cei care au făcut trafic de influență prin faptul că au pretins bani lăudându-se că pot interveni, dar nu au intervenit. Legiuitorul ar dori introducerea acestei fapte la infracțiunea de înșelăciune (art. 244 Cod penal) deoarece limitele minime și maxime ale respectivei infracțiuni (de la 6 luni la 3 ani) sunt mai mici decât cele ale infracțiunii de trafic de influență (de la 2 la 7 ani).
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍VI. Cu privire la abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu (art. 298 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal abrogă infracțiunea de neglijență în serviciu, iar din acest motiv vor scăpa mulți dintre cei care au prejudiciat sau vătămat statul și cetățenii.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Dezincriminarea neglijenței în serviciu pentru motivele enunțate în expunerea de motive, respectiv confundarea sau suprapunerea acestei infracțiuni cu infracțiunea de abuz în serviciu este lipsită de orice justificare juridică, fiind foarte clar că cele două infracțiuni nu se pot suprapune, diferența esențială dintre ele fiind forma de vinovăție cu care se săvârșesc, intenție – în cazul abuzului în serviciu respectiv culpa – în cazul neglijenței în serviciu‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Curtea Constituțională a României constată că, în lumina art. 19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, se recomandă statelor părţi să aibă în vedere adoptarea măsurilor legislative şi a altor măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate (parag. 43, Decizia CCR nr. 405/2016).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Potrivit Convenției penale cu privire la corupție, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, ”fiecare parte - stat semnatar al convenției, adoptă măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiune, conform dreptului său intern, fapta de a propune, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit unuia dintre agenții săi publici sau persoanei membre a unei adunări publice naționale care exercită puteri legislative sau administrative, pentru el sau pentru altcineva, pentru ca acesta să îndeplinească ori să se abțină de la îndeplinirea unui act în exercițiul funcțiilor sale (corupția activă) sau fapta unuia dintre agenții săi publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească un act în exercitarea funcțiilor sale (corupția pasivă)” (a se vedea Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, pct. VI.2.1.).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, Comisia de la Veneția, în raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, adoptat la cea de-a 94-a şedinţă plenară (8-9 martie 2013), a considerat că ”prevederile penale care interzic „abuzul în serviciu”, „folosirea inadecvată a puterilor” şi „abuz de putere” sau infracţiuni similare se găsesc în numeroase sisteme juridice europene, iar Comisia de la Veneţia recunoaşte că poate exista necesitatea pentru asemenea clauze generale […] (parag. 72 din DCCR nr. 405/2016).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
În contextul în care țara noastră se confruntă cu o viciere a serviciului public de către funcționarii publici care abuzează de funcția lor și afectează bunul mers al administrației publice, interesul public sau drepturile și libertățile cetățenilor, se impune a priori incriminarea tuturor formelor de exercitare neconformă a funcției, inclusiv a formei sale săvârșite din culpă.
‍‍‍‍‍‍ ‍
VII. Cu privire la definirea infracțiunii privind constituire unui grup infracțional organizat (art. 367 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal introduce o definiție de dezincriminare parțială a grupului infracțional organizat. Pe lângă faptul că e compus din 3 membri care comit cel puțin o infracțiune (cum e în forma actuală), se mai adaugă faptul că infracțiunea trebuie să fie gravă și are drept scop obținerea unui beneficiu financiar sau material. Astfel, dacă nu se obține un beneficiu patrimonial, deși este îndeplinită prima condiție a numărului de minimum trei persoane, nu se va reține această infracțiune.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Apreciem că se limitează în mod nejustificat competențe materiale ce reveneau, în mod tradițional, DIICOT.‍‍‍‍‍ Modificarea acestui articol îi forțează pe procurorii DIICOT care instrumentează în prezent dosare penale să schimbe încadrările sau să le claseze.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
VIII. Cu privire la blocarea sistemului judiciar‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin modificarea art. 3, alin. (3) Cod procedură penală, se blochează sistemul judiciar deoarece judecătorului de cameră preliminară îi este interzis să îndeplinească și funcția de judecată pe fond. Blocarea sistemului judiciar este cauzată de lipsa de judecători, aspect semnalat deja de asociațiile profesionale ale magistraților.

Prin intenția legiuitorului de a mări numărul de școlarizare la durata cursurilor de formare inițială în INM și perioada de stagiatură, dar și prin refuzul Guvernului de a mări numărul de locuri la INM pentru admiterea în magistratură, se creează o și mai mare criză de resursă umană iar actul de justiție nu va mai fi doar viciat, ci blocat efectiv.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
În majoritatea judecătoriilor din România nu există suficienți judecători astfel încât să se poată efectua o separație a funcției de verificare a competenței și legalității sesizării instanței, administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală cu funcția de judecată pe fond. În aceste situații, vom avea mii de dosare penale pe rol blocate la judecătorii.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
IX. Cu privire la modificarea procedurii de soluționare a abținerii sau recuzării procurorului (art. 70 Cod procedură penală)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul urmărește o situație prin care inculpatul formulează cereri repetate, chiar vădit inadmisibile, de recuzare a procurorului. Acestea se resping de procurorul ierarhic superior. Împotriva ordonanțelor de respingere inculpatul formulează contestație la judecătorul de drepturi și libertăți. Chiar dacă respinge contestațiile, acest judecător nu va mai putea judeca fondul în baza noului art. 3 alin. (3) Cod procedură penală.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Repetând în cursul urmăririi penale astfel de cereri de recuzare și contestații, inculpatul poate genera relativ simplu și într-un interval scurt de timp incompatibilitatea tuturor judecătorilor instanței, fapt ce duce la tergiversarea procesului penal și sustragerea de la răspunderea penală a inculpatului.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
X. Cu privire la extinderea drepturilor inculpatului (art. 83 Cod procedură penală)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul propune completarea drepturilor suspectului/inculpatului cu următorul drept, prevăzut la art. 83 lit. b1): „dreptul de a fi încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului”. De asemenea, art. 92 alin. (2) CPP este completat cu prevederea „suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia”.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Propunerea de modificare, așa cum este formulată, conferă suspectului/inculpatului dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, fără excepții. Astfel, se va permite ca inculpatul să fie încunoștințat și să poată asista la audierea martorilor indiferent de situația de fapt sau infracțiunea cercetată sau să participe la audierea persoanei vătămate în cazul infracțiunii de viol. Efectele unui astfel de drept acordat inculpatului este acela de a îngreuna exercitarea urmăririi penale, de a altera probatoriul și de a ajuta la sustragerea de la urmărirea penală.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
XI Cu privire la drepturile avocatului (art. 91, alin. (1) Cod procedură penală) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin modificarea art. 91, alin. (1) C. proc. Pen. procurorul este blocat a efectua acte de procedură dacă avocatul inculpatului nu este prezent dintr-o situație obiectivă iar inculpatul nu acceptă substituirea avocatului și nici desemnarea unui avocat din oficiu.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, se vor crea situații în care procurorul care dorește să procedeze la desigilarea obiectelor ridicate la o percheziție domiciliară nu va putea să o facă dacă avocatul ales al clientului îi comunică în mod repetat că nu se poate prezenta întrucât are termene fixate de diferite instanțe, dar că asigură substituirea, însă inculpatul nu este de acord cu aceasta.
De asemenea, se creează situații în care judecătorul de drepturi și libertăți sesizat cu o propunere de arestare preventivă ar trebui să aștepte până când avocatul ales vine la proces.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul promovează tergiversarea urmăririi penale și crearea unei situații favorabile inculpatului/suspectului, în dauna înfăptuirii actului de justiție și a ocrotirii persoanei vătămate.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
XII. Cu privire la înlăturarea convorbirilor private ca probe (art. 139, alin. (3) Cod procedură penală)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin abrogarea art. 139, alin. (3) Cod procedură penală înregistrările audio-video, efectuate de părți sau de alte persoane, nu mai pot constitui mijloace de probă în procesul penal. De asemenea, orice altă înregistrare legal efectuată și neinterzisă de lege nu va mai putea constitui mijloc de probă în procesul penal.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Această abrogare creează o uriașă insecuritate juridică în procesul penal, încălcând în mod grav dreptul la un proces echitabil și obstrucționând dreptul părților de a demonstra săvârșirea unei infracțiuni sau de a se apăra cu privire la acuzațiile ce li se aduc.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Abrogarea acestui articol nu limitează doar drepturile persoanei vătămate, ci și ale inculpatului, deoarece și acesta avea posibilitatea să solicite administrarea unei probe constând într-o înregistrare privată care să ateste nevinovăția.

XIII. Cu privire la înștiințarea celor interceptați la 10 zile după expirarea mandatului de supraveghere tehnică (art. 145 Cod procedură penală)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului de procedură penală prevede că după 10 zile de la încetarea unui mandat de supraveghere tehnică toți cei interceptați, nu doar cei vizați de mandat. trebuie informați în scris.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, se instituie posibilitatea ca altă persoană care continuă să fie supusă supravegherii tehnice în același dosar să afle despre faptul că este interceptată și să pericliteze buna desfășurare a urmăririi penale sau să se sustragă de la urmărirea penală.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Pentru protecția persoanei vătămate, a interesului public și a aflării adevărului, actuala lege oferă posibilitatea persoanei interceptate să afle despre măsură numai după finalizarea urmăririi penale, conținutul ei fiind, de altfel, nepublic. Acest lucru nu va mai exista în urma modificărilor aduse. ‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Ne exprimăm regretul că modificări atât de importante și cu un impact atât de serios asupra siguranței societății sunt realizate pe repede înainte, fără concursul tuturor actorilor din lumea juridică, în mod special al profesorilor de renume.

Solicitam ca măcar în Camera Deputaților să existe o dezbatere serioasă, fundamentată și în cadrul căreia să se discute pe îndelete fiecare propunere pentru a realiza impactul pe care asemenea modificări le pot avea asupra protejării intereselor societății.

Consiliul Director al Asociației Studenților în Drept
Facultatea de Drept a Universității din București"

Citește și:


Citeste mai multe despre   
















2723 vizualizari

  • -18 (20 voturi)    
    Oare studenți (Miercuri, 2 mai 2018, 11:56)

    asistat [utilizator]

    Si-o fi facut lecțiile?
    • -13 (19 voturi)    
      da (Miercuri, 2 mai 2018, 12:19)

      Mazeta [utilizator] i-a raspuns lui asistat

      pe plajă.în Vamă.
      • -7 (7 voturi)    
        Da, pareau un pic agitati pe plaja, (Miercuri, 2 mai 2018, 13:04)

        asistat [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

        Cand “inhalau codul penal”...
      • +3 (3 voturi)    
        Nu conteaza. (Miercuri, 2 mai 2018, 14:54)

        Alius [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

        Au studiat mai mult decat hotii vostri analfabeti din parlament si de la conducerea ministerelor. Uite, de exemplu, cel caruia i-ai raspuns este unul din "elevi lui dracila". Asa profesor, asa elev si asa sustinator.
    • +14 (16 voturi)    
      oare tu (Miercuri, 2 mai 2018, 12:22)

      loveparade [utilizator] i-a raspuns lui asistat

      cum ai terminat clasa a III-a?
      • +4 (4 voturi)    
        FTFY (Miercuri, 2 mai 2018, 14:36)

        imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui loveparade

        Sterge "cum" si apoi va fi corecta fraza.
    • +11 (11 voturi)    
      Intrebare logica (Miercuri, 2 mai 2018, 12:24)

      imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui asistat

      Presupunand ca PSD-ALDE, precum si comisiile lor dubioase conduse din umbra de Ciordache si Tudorel chiar fac ceea ce zic, adica propaga valorile UE, a libertatii, democratiei si intaresc statul de drept, atunci de ce toata lumea se impotriveste? Chiar sunt toti prosti si doar PSD-ALDE detin adevarul absolut??
      • +4 (4 voturi)    
        DA! (Miercuri, 2 mai 2018, 13:25)

        iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f [utilizator] i-a raspuns lui imi_pasa_de_romania

        Pentru adeptii Ilici ce posteaza pe FB sau aici pe HN, pedesereul nu doar ca are intotdeauna dreptate, ci este unicul detinator al Adevarului absolut!
        Oricine indrazneste o critica, chiar locala si minora (la mine pe strada nu functioneaza iluminatul public) este un alogen, un dujman al poprului, un tradator platit de Statul paralel!
    • +1 (1 vot)    
      Ai dreptate mai....asistate (Miercuri, 2 mai 2018, 19:53)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui asistat

      Decat hotii si borfalaii nu stie nimeni mai bine codul penal.
  • -9 (13 voturi)    
    incredibil! (Miercuri, 2 mai 2018, 11:59)

    srpc [utilizator]

    adica suspectul, inculpatul si condamnatul sunt egal blamabili? e jale daca vreunul din astia devine magistrat
  • +12 (12 voturi)    
    Universitatea Cuza din Iasi (Miercuri, 2 mai 2018, 12:11)

    florinos [utilizator]

    Oare ce părere are Universitatea Cuza din Iasi ? având un rector ca Tudorel Toader, protectorul infractorilor ?

    In scurt timp va fi ilegal sa fii corect in România.
  • +6 (8 voturi)    
    Comisia Iordache apără infractorii. (Miercuri, 2 mai 2018, 12:14)

    asavreau [utilizator]

    Democratic,pentru echilibru ar trebui două comisii.Încă o comisie care să reprezinte păgubiții și românii cinstiți.Cele două comisii să fie cu drepturi egale și Parlamentul să decidă.Acum infractorii sunt avantajați,comisia Iordache reprezentându-le interesele,iar păgubiții(victimele infractorilor) sunt marginalizați.Ar trebui ca atunci când infractorii beneficiază de clemență și li se reduce pedeapsa și victimele să primească niște despăgubiri suplimentare din compensațiile acordate cu dărnicie de Tudorel Toader și susținute de PSD-ALDE.Sunt banii noștri nu ai infractorilor.
  • -1 (3 voturi)    
    Dar (Miercuri, 2 mai 2018, 12:57)

    mopsu [utilizator]

    studentii, tinerii de ce n-au participat la vot,absenta reprezentând voturi pentru veorica , dracnea, tradiceanu și lista este lungă...
  • 0 (2 voturi)    
    clar (Miercuri, 2 mai 2018, 14:00)

    nash pandelica [utilizator]

    dupa cum se iesprima, studentii de la dreptu de bucale, viseaza toti sa devina precurori. acolo e bataia pestelui, acolo se fac mismasurile cele mai banoase, mai greu de prins si dovedit. ca dara, corb la corb....
    la judecaoti e mai greu.. mai pica, dar cu multa grija...
    numai ca pt. precurori sunt preferati absolventii de la univ. la distanta. la mare distanta.:-))


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version