​Marea Neagră este acum o zonă pe care se concentrează alianța nord atlantică, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, iar aliații analizează zonele specifice unde pot disloca elemente militare care să întărească postura defensivă NATO, spune ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith. Ea a remarcat că SUA au putut aduce forțe în România „aproape imediat”, „odată ce a fost clar că Rusia va intra în Ucraina”.

Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATOFoto: Ambasada SUA

„Lucrăm împreună în cadrul NATO și ne concentrăm pe partea de resurse. Și România și SUA și-au dorit ca bugetul comun al NATO să crească”, a declarat Juliann Smith, într-o discuție cu presa de la București. „România este un aliat capabil și de încredere”, a mai spus ambasadoarea SUA la NATO.

Potrivit acesteia, discuția despre resursele NATO și mărirea bugetului comun al alianței au reprezentat un punct cheie al ultimului summit NATO de la Madrid și a salutat angajamentul României de a-și mări propriile cheltuieli cu Apărarea la 2,5% din PIB. „A stabilit un nou standard pentru aliații NATO”, a spus Smith.

Julianne Smith: „Marea Neagră este acum o zonă de focus pentru NATO, ne concentrăm pe zone individuale unde alianța vrea să mute”

Întrebată de HotNews.ro dacă SUA și ceilalți membri NATO vor aduce noi elemente de tehnică militară și noi tipuri de arme la Marea Neagră, o zonă închisă acum navelor militare externe, dominată de Rusia și unde atât România, cât și Bulgaria au mari lipsuri pe partea navală, Smith a spus că aliații pun acum accentul pe această zonă și cunosc care sunt provocările.

„Marea Neagră este acum o zonă de focus pentru Alianță, e unul din lucrurile noi (n.r. incluse în Noul Concept Strategic) și e important să începem să ne concentrăm pe zone individuale unde Alianța vrea să mute [elemente de] postură, unde să conducă exerciții militare suplimentare sau unde să facă antrenamente. Alianța este la curent cu ce provocări sunt pe partea terestră, în aer și pe partea maritimă și acționează întocmai în regiune”, a spus Smith.

Potrivit acesteia, pozițiile stabilite de SUA în România și în zonă după 2014 când Rusia a anexat ilegal Crimeea au fost esențiale în mobilizarea rapidă de trupe în acest an, odată cu declanșarea războiului din Ucraina.

În 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, „SUA și aliații săi au făcut schimbări majore în modul de poziționare NATO în Europa de Est, iar SUA a decis să pre-poziționeze echipamente și trupe în zonă în caz că vom avea nevoie să răspundem rapid. În 2022, odată ce a fost clar că Rusia va intra în Ucraina, SUA au putut aduce forțe în România aproape imediat. SUA au mutat o unitate de blindate Stryker, aproape 1.000 de militari inițial. De atunci și până acum acel număr a crescut. Acum sunt circa 3.000 de militari”, a spus Julianne Smith.

„În plus peste asta, președintele Biden a anunțat la Madrid că Statele Unite vor adăuga o Brigadă de luptă rotațională, inclusiv cu un comandament, iar acele echipe se vor roti în mod regulat, noi o numim prezență persistentă”, a spus ambasadoarea SUA la NATO.

Vezi și:

• Cum se împarte acum batalionul NATO din România: Sistemul MAMBA apără de rachete Constanța și baza de la Kogălniceanu, la Cincu francezii construiesc „un mic oraș”

Unele țări au capabilități de transport, dar nu oferă asistență militară. Altele vor și pot să trimită arme. SUA cuplează aceste state să asigure ajutor Ucrainei. „Am primit feedback pozitiv din partea Ucrainei”

Cât privește modul cum statele din zonă au ajutat Ucraina, unele cu armamente, altele în diferite moduri, oficialul american a evidențiat că nevoile se schimbă și că Statele Unite încearcă să medieze între cerințele Ucrainei și capabilitățile și disponibilitatea statelor de a răspunde nevoilor.

„Statele Unite aduc la un loc toate statele care oferă asistență militară Ucrainei și ne uităm la lista de cerințe, analizăm dacă un aliat are sau nu posibilitatea de a răspunde acelor cerințe. Am început războiul cu un puternic accent pe apărarea antiaeriană, apoi am făcut tranziția către apărarea de coastă, către muniție, către vehicule blindate”, a explicat Smith.

Aceasta a mai detaliat că unele state care pot oferi asistență militară sunt „cuplate” cu statele care pot ajuta alt fel decât cu tehnică militară.

„Unele țări au capabilități de transport, dar nu vor să asigure asistență (militară), și atunci iei acea țară și o cuplezi cu o țară care poate legal să asigure astfel de asistență. Am primit un feedback pozitiv de la Ucraina pe acest proces”, a spus Smith care nu a dorit să comenteze despre ajutorul României pe partea militară, dacă acesta a existat sau nu.

Smith: „Am fost impresionată în mod particular de modul cum România a gestionat refugiații”

„Toți membrii NATO oferă o formă de ajutor Ucrainei în acest moment. Avem aliați care au optat să ofere doar asistență umanitară, alții care oferă asistență financiară, iar mulți alții care oferă asistență militară. Și cu siguranță avem aliați care oferă toate trei”, a spus Smith.

„Eu am fost impresionată în mod particular de modul cum România a gestionat refugiații, de primirea călduroasă pe care a oferit-o celor câteva sute de mii de refugiați ucraineni care au trecut prin țară”, a spus Smith, care a menționat și leadershipul României care a acționat în cadrul alianței nord-atlantice astfel încât NATO să susțină Ucraina.

VEZI ȘI:

• De ce nu spune România dacă a trimis sau nu arme grele în Ucraina precum toate țările vecine? Iohannis: „E înțelept să nu dai informații vitale adversarului”