Șapte state din Europa, dintre care unul e România, lucrează în prezent la cel mai mare contract naval al Germaniei - patru fregate ultra-moderne care vor intra pe rând în dotarea marinei germane în următorul deceniu. Adevărate „centre de date plutitoare”, fregatele F-126 cu un deplasament cât al unui crucișător vor veni cu sisteme avansate la bord, sisteme la care lucrează inclusiv o echipă din țara noastră.
- Constructorul naval Damen și compania Thales au fost aleși în 2020, după o competiție lungă de cinci ani, să construiască și să doteze patru fregate care vor forma coloana vertebrală a marinei germane în următoarele decenii.
- Un contract de peste 5,5 miliarde de euro, cel mai mare din istoria construcțiilor navale din Germania, și care e și cel mai important atât pentru constructorul Damen, prezent cu șantiere și în țara noastră, cât și pentru Thales, una din cele mai mari companii de sisteme de apărare, radare și senzori din Europa, și ea prezentă în România de câțiva ani.
- Într-o discuție recentă în Olanda, la Hengelo, cu câteva publicații europene, printre care și HotNews.ro, reprezentanții Thales au detaliat ce prevede acest mega-contract, iar Thales România a detaliat pentru HotNews.ro cum sunt implicați inginerii români în dezvoltarea celui mai sofisticat sistem de management de luptă pentru aceste nave ultra-moderne.
Programul F-126 (fosta denumire MKS-180) presupune dezvoltarea și construirea a patru fregate ultra-moderne pentru marina Germaniei, un contract semnat în 2020 și care se va întinde pe o durată de mai bine de 12 ani. Damen se va ocupa de construcția propriu-zisă a navelor în șantierele navale germane din Hamburg, Kiel și Wolgast, iar Thales ar urma să se ocupă de majoritatea sistemelor critice ale navei, de senzori, de sistemele de comunicații, de sistemul de combat management și de sistemul de control al focului.
Federiko Krommendijk, directorul adjunct Thales pentru programul nemțesc a explicat că sistemele pe care Thales Olanda le instalează pe viitoarele nave nemțești sunt în prezent în curs de realizare și dezvoltare în alte cinci țări: România, Marea Britanie, Franța, Portugalia și Italia.
Krommendijk a mai explicat că o componentă specială a contractului, pe lângă navele propriu-zise, este livrarea și operaționalizarea a unor facilități de testare și simulare la sol ce vor fi instalate în unele baze nemțești . „Sunt patru nave, dar marina germana va avea 8 echipaje interschimbabile pentru ele, deci de aici și nevoia de a avea facilități de testare și antrenament la sol”, a spus Krommendijk.
Navele, deși catalogate ca fregate, sunt atât de mari de au, de fapt, deplasamentul cât al unui crucișător (aproape 10.000 de tone), însă ele au un echipaj minim de doar 120 de persoane, plus alte 78 de locuri pentru personal ambarcat în funcție de misiune. Navele sunt gândite să stea mult timp în larg, chiar și câte 200 de zile.
Reprezentanții Thales din Olanda au explicat că navele vor fi ca un „data-center plutitor”, cu sisteme next-level atât cel de combat management (TACTICOS), cât și cel de conducere a focului - Above Water Warfare System, sisteme dezvoltate să facă față tuturor provocărilor, noi sau vechi.
Navele vor putea duce toate tipurile de misiuni de luptă, în toate domeniile - aerian, la suprafață, submarin, dar vor putea desfășura și un spectru extrem de larg de misiuni de patrulare, interdicție maritimă, evacuare și escortă sau ca platformă de comandă pentru numeroase alte tipuri de nave.
Prima navă ar urma să fie livrată în 2028, a două în 2030 și ultimele două în 2031. Marina Germană, în cadrul actualului contract, mai poate comanda în plus încă două nave cu specificații asemănătoare și, deși s-a vorbit despre această intenție, nu a fost anunțat încă nimic oficial în acest sens.
Durata foarte mare arată cât de mult poate lua dezvoltarea unui astfel de program matur: cinci ani de zile de competiție internă, contract semnat apoi abia în 2020, alți ani pentru proiectare, subcontractări și definitivare a proiectului, apoi construcția efectivă începând din 2024 și care se va întinde pe minim șapte ani, urmat apoi de asistența tehnică și logistică.
Fregatele de tip F-126 - Specificațiile celui mai mare contract de construcție nave militare al Marinei Germane
Număr: 4 nave (+două module dedicate de luptă antisubmarin)
Lungime: 160 metri
Deplasament: 10.000 tone
Propulsie: CODLAD (combined diesel-electric and diesel)
Viteză maximă: peste 26 noduri
Echipaj: 120 (+78 în funcție de misiune)
Rază operațională: peste 4.000 mile maritime
Anduranță: max. 200 de zile în larg (cu realimentare)
Capabilități și misiuni: Luptă antisuprafață, antiaeriană, antisubmarin, Search&Rescue, Maritime Interdictions, Evacuations and Escort, recognized Maritime Picture, Command Platform, Special Forces Support
Combat Management System: TACTICOS
Fire Control System: Above Water Warfere Suite (AWWS)
Senzori: radar X-band APAR-block 2, radar TRS-4D C-band, sistem electro-optic Mirador MK-2, sistem video și IR 360 de grade Gatekeeper
Tunuri: 127mm Vulcano de la Leonardo + 27 mm Rheinmetall MLG 27
Sistem antiaerian: lansatoare verticale Mk41 cu 64 rachete ESSM Block 2b + 2 sisteme de rachete RIM-116 (în total 42 de rachete)
Sistem antinavă: 8 rachete Naval Strike Missile (NSM)
Nave ambarcate: 2 x RHIB de 10m + spațiu adițional pentru încă o ambarcațiune în zona din spate.
Aeronave ambarcate: 2 x elicoptere NH90 Sea Tiger + dronă Saab Skeldar UAV
TACTICOS, „sistemul nervos” al navelor nemțești, dezvoltat și în România
Din cei peste 4,6 miliarde de euro care țin direct de construcția navelor (proiectul în sine sare de 5,5 mld euro), circa 2 miliarde sunt alocate sistemelor și senzorilor care depind de Thales, sisteme la care lucrează peste 1.750 de persoane, din care doar 550 sunt direct implicați în realizarea sistemului de combat management TACTICOS.
TACTICOS este unul dintre cele mai moderne și mai răspândite din lume sisteme de combat management pentru nave militare. Nu mai puțin de 25 de forțe navale îl folosesc în prezent, iar datorită modularității sale, TACTICOS e instalat și în operare pe 160 de nave de diferite mărimi și roluri.
„Combat Management System e de fapt sistemul nervos al unei nave”, a declarat pentru HotNews.ro Cristi Sfichi, directorul general al Thales România.
„Sistemul preia și integrează în puntea de comandă și apoi diseminează informațiile de la toți senzorii navei, de la radar, de la senzori subacvatici, de la senzori ambarcați, de la elicopterul navei. Schimbă informațiile cu toate navele, inclusiv cu sistemul centralizat NATO, ulterior primind informații prin legăturile de date și le pune pe toate în așa numitul Common Operational Picture”, spune Sfichi.
„O navă de genul acesta cu sistem TACTICOS poate să integreze mai multe nave într-un grup de luptă naval. preia toate informațiile de la senzorii navelor prin comunicații criptate - poziție, nivel de armament, imaginea radar și-așa mai departe - le înglobează, creează un common operational picture local și apoi el poate să-l transfere mai departe”, mai detaliază directorul Thales România.
„Prin TACTICOS ai o imagine mai vastă, prinzi mai multe sisteme și surse de informații”, explică și Răzvan Opriș, Manager Thales Naval, cel care conduce o echipă de ingineri software români care lucrează exact la acest sistem ce va ajunge și pe viitoarele fregate germane.
„Acum lucrăm să extindem TACTICOS pentru cerințele marinei Germane”
„Noi facem dezvoltarea de produs, noi dezvoltăm TACTICOS și acum lucrăm să extindem varianta existentă de TACTICOS pentru cerințele suplimentare venite de la marina Germană”, mai spune Opriș care detaliază că echipa din România este practic o extensie a Thales din Hengelo, Olanda.
„Am construit echipele de la zero, astăzi avem echipe care lucrează pe programul acesta, dar și pe alte programe”, spune Opriș.
În prezent, la București, sunt 33 de persoane care lucrează la acest sistem, iar planul e ca până la finalului anului echipa să ajungă la 60 de persoane.
„Am început cu „warfighting core”- partea de funcționare centrală a sistemului, lucrăm la ora actuală și pe partea sistemelor de interfață, interacțiunea interfață cu subsistemele de genul radare sau sistemele de armament, interfața lor cu TACTICOS și vom fi activi și pe partea de infrastructură - partea între sistemul de operare și aplicații”, spune Opriș.
Românii au dezvoltat funcționalitatea sistemului care permite navei să se apere de un atac la saturație cu drone
Potrivit acestuia, TACTICOS e o combinație de sisteme, de module care trebuie să funcționeze împreună, iar o funcționalitate dezvoltată de inginerii români în cadrul programului se cheamă „Swarm Attack Defense”, o funcționalitate ce permite reacția navei în cazul unui atac al unui roi de ținte, un atac la saturație - fie cu nave, drone sau rachete.
„Noi am dezvoltat acea funcționalitate, e o componentă a sistemului, cum primește informațiile, cum le afișează și cum permite operatorului să reacționeze totul în timp real. Mai lucrăm și la alte componente, dar încă nu sunt gata”, spune Răzvan Opriș.
Reprezentantul Thales spune că, în sine, proiectele sunt mult mai complicate decât simpla dezvoltare software pe care o cunosc oamenii normali, e de fapt „inginerie software”, iar produsul în sine, dincolo de cerințele sale speciale, nu are un ciclu de viață normal.
„O instanță de TACTICOS trebuie să funcționeze minim 10 ani fără schimbări. Nu poți, cum se întâmpla în ziua de azi, să lansezi o versiune de aplicație și peste o lună îți dai seama că ai un bug (n.r. eroare) și repari cu un patch (n.r. actualizare). Nivelul de calitate în ceea ce facem este super-complex, trebuie să ajungi la o calitate aproape de perfecțiune. Pe lângă lucrurile normale ale dezvoltării software, ai și partea de arhitectură care e gândită într-un anumit fel, modul cum interacționezi cu alte sisteme, lucrurile sunt foarte complex gândite”, explică Opriș.
TACTICOS e un sistem de combat management aflat în continuă dezvoltare încă din anii '90, dar „a prins atât de bine” și a ajuns să fie instalat pe 160 de nave pentru că „este modular prin definiție”, mai explică reprezentanții Thales pentru HotNews.ro.
„În momentul în care vine un client și comandă o navă ea poate fi dotată de combinații de n luate câte k: rachete, radare, sisteme de comunicații, de navigație, senzori ambarcați, război electronic și-așa mai departe. Combinațiile astea până la urmă intră ca informații în tactică, iar echipele, cum e cea a lui Răzvan, dezvoltă protocoalele de comunicații între sisteme americane, franțuzești, israeliene, norvegiene, de la toți producătorii astfel încât interfața și integrarea în TACTICOS să fie fără cusur”, spune Cristi Sfichi, directorul general Thales în România.
„România dacă ar avea nave cu sisteme TACTICOS atunci aceste sisteme ar ajunge practic să fie dezvoltate tocmai în România”
Deși acest sistem a ajuns acum să fie dezvoltat și de către români în România, Forțele Navale Române nu au vreo navă cu cu un astfel de sistem la bord.
La licitația pentru cele patru corvete multifuncționale, Thales a ofertat diverse sisteme și senzori pentru toți cei trei participanți - Naval Group, Damen și Finacantieri.
Vezi și:
Pe corveta Sigma 10514 din oferta Damen, Thales a oferit întocmai sistemul TACTICOS drept combat management system. În oferta Naval Gorup, nava Gowind are ca CMS sistemul SETIS.
„România dacă ar avea nave cu sisteme TACTICOS atunci aceste sisteme ar ajunge practic să fie dezvoltate tocmai în România”, spune Cristi Sfichi.
„Dacă în viitor va apărea o astfel de posibilitate asta înseamnă că orice sistem TACTICOS, pe orice proiect în România, va fi dezvoltat și aici, de colegii noștri. Noi credem că vor veni și alte proiecte pentru Forțele Navale. Având în vedere situația de la Marea Neagră patru corvete nu sunt de-ajuns, nevoile sunt mult mai mari. Noi privim pe viitor, având o capabilitate tehnologică în România pe care tu poți să o oferi forțelor armate române... E fundamental să ai capabilități naționale”, spune Sfichi.
„E o investiție foarte complicată și semnificativă să ai domain know-how, care necesită foarte mult timp”, spune și Răzvan Opriș, directorul pe naval la Thales România. „Avem colegi în Olanda care au 20 de ani de experiență în TACTICOS, noi în București avem colegi care au acum trei ani. Nu e genul de proiect pe care după câteva luni îl știi și gata, te descurci. Aici, la fiecare nouă componentă pe care o dezvoltăm, mereu facem lucruri noi”, spune acesta.
„Nu s-a nimerit că Thales a venit în România, sau cum se crede că Thales a venit aici doar că vrea să vândă. Nu, ideea de business, aceea de a-ți crea această echipă în România, a venit pe criterii pur de performanță. A, dacă vom reuși să transferăm acest know-how prin colegii noștri români și către proiecte din România, cu atât mai bine”, mai spune Sfichi.
VEZI ȘI:
9
30
