O echipă de cercetători afirmă că a descoperit o predispoziție genetică pentru formele severe de COVID-19
Într-un studiu publicat în revista Frontiers in Immunology, echipa de la HSE a atribuit această susceptibilitate unui set de şase molecule care contribuie la imunitatea prin celule T, „unul dintre mecanismele-cheie folosite de corpul uman pentru a lupta împotriva infecţiilor virale”.
Aceste molecule, cunoscute sub denumirea de antigenul leucocitar uman clasa I (HLA-I), sunt „unice la fiecare individ”, însă dacă distrug sau nu noul coronavirus „ţine în mare parte de genetică”, întrucât moleculele sunt moştenite de la părinţi.
„Dacă o persoană are un set care este ineficient la o astfel de depistare, este probabil un caz mai sever de boală”, a precizat echipa de cercetători.
Descoperirile au avut la bază analiza unor mostre de genotip provenite de la pacienţi COVID-19 din Moscova şi Madrid, alături de un grup de control de mostre de la oameni sănătoşi.
Anunțul cercetătorilor ruşi vin în contextul temerilor potrivit cărora mutaţiile virusului raportate prima dată în Marea Britanie şi Africa de Sud ar putea duce la forme mai severe ale bolii şi s-ar putea dovedi rezistente la vaccin, deşi oamenii de ştiinţă întrebaţi de revista Nature săptămâna trecută au spus că virusul va deveni mai puţin letal odată cu trecerea timpului.
Cea mai mare parte a celor 208 milioane de doze de vaccin administrate global până în prezent sunt de fabricaţie occidentală, deşi vaccinul rusesc Sputnik V pare pregătit pentru o utilizare mai extinsă după ce a fost considerat ca având o eficienţă de peste 90% într-un studiu recent publicat în The Lancet, o revistă medicală britanică.
La nivel global, au fost raportate peste 2,4 milioane de decese asociate coronavirusului şi circa 111 milioane de cazuri de infectare, potrivit unei statistici oficiale realizate de Universitatea Johns Hopkins.
Pe același subiect:

Fascinanta legătură dintre spionaj și tehnologie: de la datele stocate în ADN-ul uman, la falsul turn GSM din aeroport care-ți fură informațiile din telefon
Dan Amariei, la 20 de ani de la lansarea albumului Omul cu Șobolani – „Ne punem în cap”: „Existau niște locuri cu un farmec mișto, cum ar fi Lăptăria sau Motoarele, genul de locuri care nu cred că vor mai exista vreodată”
VIDEO REPORTAJ Libearty Sanctuary, cel mai mare sanctuar de urși bruni din Europa/ Care este populația reală de urși? Cât de mare ar trebui să fie ea?
Paradoxul pandemiei: internările s-au prăbușit în 2020, dar numărul infecțiilor nosocomiale a crescut față de 2019 - date oficiale la nouă luni
De ce căutăm urme de viață pe Marte și ce ar însemna pentru omenire dacă le-am găsi