ANALIZA 2015 - anul marilor schimbari in politica romaneasca. Ce a fost inainte si dupa tragedia de la Colectiv

de Iulia Rosca     HotNews.ro
Marţi, 29 decembrie 2015, 9:53 Actualitate | Politic

Iohannis, Ciolos, Ponta si Oprea - principalii actori politici ai anului
Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres
Victor Ponta si Gabriel Oprea - doi oameni care pareau de neclinitit in 2015, au supravietuit amandoi unor scandaluri de plagiat, pierderii alegerilor si urmaririi penale - Ponta, accidentului tragic al politistului Bogdan Gigina - Oprea. Au fost nevoiti sa plece din functii dupa ce peste 25.000 de oameni au iesit in strada in urma tragediei din clubul Colectiv, revoltati pe o clasa politica si pe autoritatile care au permis o Romanie a lui "merge si-asa".
  • Context. Pe 3 noiembrie, zeci de oameni au scandat "Premier penal mars la tribunal" si "Izmenar cu girofar" in fata Palatului Victoria. A doua zi dimineata, Ponta isi anunta demisia, provocand caderea intregului guvern si lasand loc solutiei guvernului tehnocrat despre care, in unele culise, se vorbea dinainte de 30 octombrie. Generalul Oprea este in continuare presedinte UNPR si senator, dar nu mai este vazut nicaieri. Victor Ponta este simplu membru PSD, iar pe surse aparuse zilele trecute o informatie potrivit careia nu ar mai dori sa candideze la anul. Pe de alta parte, la Targu-Jiu, intrebat daca va candida la parlamentare, Ponta a raspuns: "Daca ma pun pe lista, da".

  • Guvernul condus de Dacian Ciolos a fost investit pe 17 noiembrie. Iohannis a facut aceasta propunere abia dupa ce a venit printre protestatari si a chemat cativa reprezentanti ai societatii civile la discutii la Cotroceni. "Vocea strazii" si consultarea cu societatea civila au capatat intre timp mai multa importanta. Politicienii care vor sa supravietuiasca electoral in 2016 vor trebui sa tina cont de ele.

Cum a inceput Victor Ponta anul fatal pentru cariera sa

Premierul Victor Ponta incepe anul 2015 din postura de invins in cea mai importanta cursa electorala: alegerile prezidentiale. Nu renunta nici la sefia PSD, nici la postul de premier. In schimb, pe 20 martie, printr-o rezolutie adoptata la Consiliul National, promite oamenilor cateva lucruri pe care "strada" parea ca le-a cerut si le-a obtinut prin alegerea lui Klaus Iohannis si prin protestele prilejuite de problemele votului in diaspora: criterii de integritate dure pentru membrii de partid si garantia ca toate cererile justitiei venite in parlament vor trece.

Primele criterii adoptate de PSD nu s-au aplicat niciodata, iar in ceea ce priveste cererile justitiei, promisiunea a fost incalcata, intrucat doar o parte dintre cererile DNA din cursul anului 2015 care vizau parlamentari au primit vot favorabil in Parlament.

Pe 5 iunie, intr-o dimineata de vineri in care liberalii se pregateau sa depuna la Parlament o motiune de cenzura la adresa guvernului pe tema votului prin corespondenta, Ponta ajunge la DNA, "ca orice om normal", cum avea sa declare.

Pleaca de acolo urmarit penal pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata, complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalarea banilor.


Procurorii constata atunci ca se impune continuarea urmaririi penale fata de Ponta Victor-Viorel si sub aspectul savarsirii a trei infractiuni de conflict de interese, dintre care una in forma continuata (doua acte materiale) fapte aflate in legatura cu functia sa de prim-ministru al Romaniei".


Presedintele Iohannis ii solicita lui Victor Ponta sa demisioneze din functia de prim-ministru, dar acesta refuza. Se decide insa pe 12 iulie, intr-o seara de duminica, sa anunte ca pleaca de la sefia PSD, pana la momentul in care isi va demonstra nevinovatia fata de acuzatiile care ii sunt aduse in justitie. Ponta devine simplu membru de partid. Este momentul in care partidul ajunge pe mainile lui Liviu Dragnea. Mai intai din postura de presedinte interimar, apoi, din octombrie, presedinte-ales la congres.


Ponta este salvat de la urmarirea penala si implicit de la o eventuala suspendare de colegii sai deputati. Pe 9 iunie, plenul Camerei Deputatilor respinge cerea DNA. Ulterior, Ponta scapa si de o motiune de cenzura, care pica la vot pe 12 iunie. Avem asadar inceputul unei veri in care Romania va fi condusa de la Palatul Victoria de un premier urmarit penal (si ulterior trimis in judecata).


PSD si eforturile de a scapa de imaginea de partid al baronilor


Cu Dragnea in fruntea ca presedinte interimar, PSD se pregateste de Congresul Extraordinar. Dupa ce impune reguli stricte pentru candidati si candidaturile senatorilor Daniel Savu si Serban Nicolae sunt respinse, Dragnea ramane candidat unic, asa ca alegerile par mai mult un simulacru. Intr-o serie de sedinte ale Comitetului Executiv National se definitiveaza si schimbarile la statut prin care, cel putin declarativ, Dragnea vrea sa deschida partidul catre oamenii tineri.


La Congresul din 18 octombrie, PSD decide ca vicepresedintii de partid nu mai pot fi si lideri de filiale judetene. Celebrii "baroni" sunt scosi de Biroul Permanent. Acelasi lucru se intampla si cu presedintele de onoare, Ion Iliescu. Congresul este marcat de doua momente - discursul de disidenta a lui Mihai Sturzu (intre timp, Sturzu a demisionat din partid), care cere invalidarea alegerilor cu un singur candidat, si momentul de reculegere cerut de Dragnea in memoria victimelor comunismului, numit de Dragnea "gest simbolic".


De pe locul sau din primul rand al Salii Palatului, Iliescu se ridica timp cateva secunde in picioare, imediat dupa ce Dragnea, in discursul sau de la Congres, a afirmat inclusiv ca PSD nu si-a asumat greselile de dupa Revolutie, "cum ar fi victimele violentelor din Piata Universitatii".


Din postura de presedinte al PSD, Dragnea incepe sa transmita semnale de consens politic. Renunta la controversatul sau proiect de lege privind sanctionarea "defaimarii", dupa ce societatea civila si o parte a presei reactioneaza. Insa dupa tragedia de la Colectiv si pana la discutiile privind noul guvern, la fel ca majoritatea liderilor politici, alege sa faca un pas in spate.


Revine in forta in perioada investirii noului guvern si il avertizeaza pe Ciolos ca votul pentru executivul sau nu este "un vot in alb": „PSD va sustine guvernul atât timp cât continuă măsurile economice adoptate de guvernarea noastră, atât timp cât stă deoparte de manevre politice care ar putea duce la destabilizarea sistemului și actului administrativ, atât timp cât avem certitudinea că acest Guvern va pregăti în mod corect și nepărtinitor alegerile din 2016. Dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceste condiții nu sunt respectate, atunci sprijinul nostru pentru acest guvern va înceta și nu vom ezita niciun moment să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a corecta și, sper să nu fie nevoie, pentru a concedia Guvernul, dacă acesta își va depăși mandatul dat de Parlament".


Dragnea pune pe agenda cresterea salariului minim iar la initiativa PSD Parlamentul trece, chiar inainte de investirea guvernului, majorarea salariilor bugetarilor cu 10%.


Gabriel Oprea, marirea si caderea


"Ca premier, as reprezenta o solutie. Acolo unde sunt, intotdeauna aduc un pic de siguranta, sunt un om serios." Declaratia ii apartine lui Gabriel Oprea si dateaza din 17 septembrie 2015. Cu o luna inainte de Congresul PSD, unde urma sa fie uns sef Liviu Dragnea, se speculeaza indelung pe marginea posibilitatii ca PSD sa ii retraga sprijinul politic lui Victor Ponta. Se asteapta ca Oprea, vicepremier si liderul UNPR aflat in coalitia de guvernare, sa ii preia locul, ca solutie in numele eternei justificari: "interesul national". La Congresul unde Dragnea este candidat unic, Oprea este prezent si ia cuvantul.


La acelasi congres, Ponta spune ceva vazut atunci ca un puternic semnal: "Liviu stie ca are mandatul meu pe masa".


Nu trebuie ignorat faptul ca, in cursul anului 2015, UNPR ajunge la un numar de 62 de parlamentari, devenind indispensabil in negocierile pentru o majoritate politica. De notat ca Oprea este prezent la toate sedintele conducerii PSD.


Lucrurile iau insa o alta intorsatura si toate jocurile facute pana atunci in culise se complica, in urma a doua evenimente tragice: moartea politistului Bogdan Gigina si incendiul de la clubul Colectiv.


Pe 20 octombrie, politistul Bogdan Cosmin Gigina (28 de ani) de la Brigada Rutiera a Capitalei moare la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, unde a fost transportat dupa ce cade cu motocicleta intr-o groapa de pe bulevardul Stirbei Voda din Capitala. Accidentul se petrece in timp ce Gigina deschide calea coloanei oficiale a lui Gabriel Oprea seara, pe ploaie.


Un intreg scandal urmeaza acestui accident, Oprea neraspunzand niciodata clar la intrebarea "care era urgenta" care ar fi justificat folosirea legala a coloanei oficiale. La intrebarile insistente ale ziaristilor legate de traseul coloanei oficiale, Oprea se limiteaza sa spuna ca pleca de la "o institutie a statului roman". Apar insa informatii care indica un posibil abuz. Digi24 relateaza ca, in anul 2015, Oprea ar fi folosit coloana oficiala de 1.600 de ori, inclusiv pentru a se deplasa la restaurant sau la saloane de infrumusetare.


Pentru Oprea este un scandal urias, care vine oricum pe fondul scandalului plagiatelor - al sau si al doctorilor de la Academia Nationala de Informatii pe care ii coordonase.


Pe 6 noiembrie, dosarul privind accidentul este preluat de DNA. Potrivit surselor Hotnews.ro citate atunci, Oprea ar putea fi acuzat de abuz in serviciu, daca se va dovedi ca a apelat la coloana oficiala cu incalcarea prevederilor legale.


Traian Basescu – revine in politica si incepe sa apara la RTV-ul „mafiotului Ghita”


Fostul presedinte Traian Basescu este in 2015 extrem de prezent pe Facebook si ulterior la posturile de televiziune B1 Tv si, cumva suprinzator, Romania TV, avand in vedere ca atunci cand era presedinte vorbea il numea pe Sebastian Ghita „mafiot”. Pozitiile sale in raport cu marile teme se schimba insa – ataca in mai multe randuri DNA si justitia, precum si pe ambasadorul SUA in Romania, si foloseste un ton impaciuitor la adresa lui Victor Ponta. (Vezi textul semnat de Cristian Pantazi, Marea Decuplare)


Premierul Dacian Ciolos alege sa discute si cu el inainte ca guvernul sau sa treaca la vot prin parlament, insa Basescu se declara in opozitie fata de noul guvern, criticandu-l pe noul premier in repetate randuri. Putinii parlamentari ai MP voteaza impotriva guvernului Ciolos la votul de investitura. Basescu ajunte presedinte de partid pe 24 octombrie, cand este ales in unanimitate liderul partidului Miscarea Populara la Congres. Nu e clar in ce masura reuseste distantarea de Elena Udrea, care se confrunta cu tot mai multe probleme penale, insa nu sunt semene care relatiile dintre cei doi s-ar fi racit. In tot cazul, tragedia de la Colectiv si miscarile de strada impotriva „Coruptiei care ucide”, il prind pe Traian Basescu tot in postura de aparator al Elenei Udrea.


PNL - Fortarea fuziunii


La finalul lui 2014, pe 18 decembrie, la doua zile dupa ce Klaus Iohannis este ales presedinte in turul al doilea al alegerilor, PNL si-a ales un nou presedinte, care urma sa conduca Alianta Crestin Liberala alaturi de Vasile Blaga, presedintele PDL (cei doi sunt acum co-presedinti ai PNL-ului reunit), in persoana Alinei Gorghiu. 


Este momentul retragerii lui Crin Antonescu, dupa ce el il sustinuse la presedintia partidului pe Ludovic Orban. Fostul lider USL dispare din viata politica, singura lui aparitie in randul liberalilor in anul 2015 fiind la celebrarea a 140 de ani de la infiintarea PNL, pe 21 mai, iar atunci a precizat ca este "ultima oara cand se adreseaza unei asemenea adunari lberale".


Antonescu apare extrem de rar in plenul Senatului - este inca senator - si, de fiecare data, este primit ca o vedeta, multi colegi grabindu-se zambitori sa ii stranga mana.


Urmeaza in 2015 anevoiosul proces al fuziunii PNL-PDL, inceput dupa protocolul semnat in iulie 2014, in vederea alegerilor prezidentiale. Presedintele PDL Vasile Blaga declara atunci ca aprobarea fuziunii inseamna semnarea certificatului de nastere al celui mai mare partid de centru-dreapta din istoria moderna a Romaniei.


In mai izbucneste scandalul stenogramelor de la o sedinta a liberalilor din vechiul PNL in care Teodor Atanasiu ataca dur liderii fostului Partid Democrat, afirmand ca Predoiu nu va fi niciodata premier si ca liberalii au facut fuziunea pentru ca aveau nevoie de pedeisti dar ca partidul va fi al liberalilor iar liderii democrati „o sa dispara rand pe rand”. Tensiunile intre cele doua partide cresc, pedistii acuzand ca sunt marginalizati in interiorul PNL dar si in raport cu presedintele Iohannis.


Acum, atat PNL cat si PSD trebuie sa isi definitiveze lista de candidati la alegerile locale si apoi la cele parlamentare. Deocamdata, liberalii pleaca in cursa pentru Capitala cu un candidat care sta prost in sondajele de opinie - Cristian Busoi.


De asemenea, PNL forteaza incheierea fuziunii in teritoriu. La Consiliul National al PNL din 11 decembrie, Gorghiu precizeaza foarte clar: "Timpul nu mai are rabdare cu noi, este nevoie sa acceleram procesul de fuziune". Fuziunea incepe in teritoriu cu decizia ca cei care candideaza pentru primarii sa devina sefi unici ai filialelor locale respective.


De vazut insa cum se va definitiva ea la nivelul conducerii asigurate acum de Gorghiu si Blaga, intrucat se contureaza organizarea devansata a unui congres (era programat initial in 2017, dupa anul electoral) intre alegerile locale si cele parlamentare.


Momentele care au urmat incendiului de la Clubul Colectiv


Tragedia de la Clubul Colectiv are loc in noaptea din 30 octombrie, vineri, cand un incediu devastator izbucneste in timpul concertului trupei Goodbye to Gravity. Bilantul victimelor se ridica astazi la 63 de persoane.


Pe 3 noiembrie, marti seara in jurul orei 18.00, dupa cele trei zile de doliu national, oamenii incep sa se stranga in piata Universitatii din Capitala, si in momentul in care erau deja cateva mii, pleaca in mars spre Piata Victoriei. Numarul protetatarilor care scandau impotriva lui Ponta, Oprea si Piedone continua sa creasca impresionant, pana la aproximativ 25.000 de oameni (estimarile reporterilor). Lumea vorbeste despre o serie intreaga de proteste care vor urma: "Este doar inceputul!"


Cand protestele sunt inca in desfasurare, Iohannis reactioneaza si posteaza pe Facebook urmatorul mesaj: "Sunt impresionat de manifestarile din aceasta seara. Este o miscare de strada, care vine din dorinta oamenilor de a le fi respectata conditia si demnitatea. Am inteles ce se cere si se asteapta, pe buna dreptate, ca cineva sa-si asume raspunderea politica. Urmatorul pas trebuie sa fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revolta", a scris Iohannis pe pagina de Facebook.


Presedintele da semnalul schimbarii: politicienii nu mai pot ignora oamenii, strada. Interesanta in acel context este si postarea presedintelui executiv al PSD, Valeriu Zgonea: "De data aceasta, trebuie sa se mearga pana la capat. Trebuie ca societatea sa stie exact cine si de ce se face vinovat pentru moartea acelor tineri nevinovati. (...) Este nevoie sa se afle adevarul si toti cei care se fac vinovati de aceasta tragedie sa plateasca, indiferent ce functii sau responsabilitati au", scrie presedintele Camerei Deputatilor, in timpul manifestatiilor.


Nu este inca limpede cum s-au luat deciziile in acea noapte. Oprea le spune jurnalistilor a doua zi ca a avut o discutie cu Victor Ponta in jurul orei 21.00 si ca au decis impreuna sa demisioneze. Alte surse vorbesc insa de o sedinta cu scantei, in care liderii PSD in frunte cu Dragnea l-au convins pe Ponta sa demisioneze dupa ce Oprea a refuzat sa o faca. Liviu Dragnea a sustinut insa ca a aflat dimineata. Cert este ca Dragnea, anunta la ora 10.00 in dimineata de miercuri la Parlament ca Victor Ponta isi va depune mandatul, spre uluirea jurnalistilor prezenti la declaratie. Acestia nu inteleg initial din exprimarea lui ca este vorba despre demisia guvernului. La cateva minute dupa, intr-o conferinta de presa la guvern, Ponta isi anunta demisia.


Dupa ce primeste demisia lui Ponta la Cotroceni, Iohannis iese intr-o conferinta de presa si trage urmatoarea concluzie: "A fost nevoie sa moara oameni ca aceasta demisie sa se produca".


Urmeaza doua serii de consultari cu partidele, o coborare a lui Iohannis printre protestatari - ale caror randuri se subtiasera considerabil - precum si o consultare cu societatea civila. Desi PSD vine cu propunerea de premier in persoana lui Liviu Voinea, iar PNL isi anunta preferinta pentru alegeri anticipate, Iohannis il insarcineaza pe Dacian Ciolos sa formeze un guvern interimar de tehnocrati, care primeste votul de investitura in parlament pe 17 noiembrie, la un an de la castigarea alegerilor prezidentiale.


Vocea strazii si decaloagele integritatii, aproape identice la PSD si PNL


Tragedia de la Colectiv si protestele ulterioare in Capitala si in tara au impus insa pe agenda partidelor doua concepte cheie: "reforma" si "vocea strazii". Singurul politician care pastreaza discursul anti-justitie si anti-procurori ramane Calin Popescu Tariceanu. Aceasta a si initiat in Parlament o asa numita Comisie pentru evaluarea democratiei, vazuta insa mai degraba ca un instrument prin care se incearca schimbarea unor legi din zona justitiei.


Un pas pe care PNL il face pentru "schimbarea la fata" la finalul anului a fost aducerea unui om nou pe postul de secretar general unic, pe modelul primarului bun administator al lu Ioahnnis, in persoana lui Ilie Bolojan, primarul din Oradea.


Aceasta masura ii scoate din prima scena a conducerii partidului pe Marian Petrache si Gheorghe Flutur. "Este o decizie care arata ca fiecare dintre noi, incepand cu mine si Vasile Blaga, am inteles ca alta cale decat aceea de a merge inainte nu avem si de a ne supune rigorilor agendei publice".


De asemenea, Catalin Predoiu, premierul din umbra al PNL, este numit presedinte al filialei PNL Bucuresti, in locul celor doi co-presedinti Teodor Atanasiu si Anca Boagiu. Desi Atanasiu si Petrache raman cu functii de prim-vicepresedinti, semnalul unor schimbari este dat. In acest sens amintim doua declaratii relevante ale lui Gorghiu - cea in care s-a referit la "schimbarea la fata a partidului" care trece printr-un "moment foarte important" si cea in care a mentionat o "alta fuziune, mai importanta: fuziunea cu strada. Trebuie sa fuzionam cu asteptarile cu electoratul. Avem nevoie de dialog cu societatea civila."


In luna decembrie, ambele partide adopta zece criterii de integritate pentru candidatii la alegeri, la o distanta de cateva zile. Presa le numeste "decalogul integritatii" si sesizeaza cat de bine seamana intre ele, sursa de inspiratie a a acestora fiind cel mai probabil declaratia de integritate realizata de Romania Curata pentru ministrii noului Cabinet. Singura diferenta intre decalogul de integritate PSD si cel al PNL este criteriul "traseismului", care nu se regaseste la social-democrati. Intrebat de acest lucru, Dragnea a declarat ca este "o prostie". Altfel, atat PSD si PNL introduc plagiatul in randul criteriilor - desi se refera doar la o hotarare judecatoreasca, precum si urmarirea penala doar in cazul luarii si darii de mita.


Detalii despre acestea, aici si aici.























5403 vizualizari
  • +8 (8 voturi)    
    Scarbosenie (Marţi, 29 decembrie 2015, 10:26)

    valahiandusk [utilizator]

    Cand ma uit la Oprea mi se face rau.
  • +8 (10 voturi)    
    mari schimbari? (Marţi, 29 decembrie 2015, 11:21)

    sampras [anonim]

    nu s-a schimbat nimic substantial. s-au rotit niste nume intre ei. de vina suntem noi, aia care urlam prin piete ca vrem schimbare, dar nu construim niciodata de la zero un partid care sa propuna o adevarata schimbare.
    • +5 (5 voturi)    
      Pensii speciale inainte si pensii speciale dupa (Marţi, 29 decembrie 2015, 19:13)

      ty [utilizator] i-a raspuns lui sampras

      Colectiv. Nu s-a schimjbat nimic.
      Prin renuntarea la marile partide cu marile belele cunoscute vom avea si o schimbare.
  • +7 (7 voturi)    
    lista de schimbari (Marţi, 29 decembrie 2015, 11:36)

    sampras [anonim]

    schimbari substantiale vor fi cand se vor adopta masuri de genul:
    1. limitarea la doi a mandatelor pt functiile de paramentar si primar (la 4 pt primar la tara)
    2. toti primarii sa fie independenti politic. valabil si pt consilierii locali. scopul ar fi pe deoparte sa-i oblige sa vina cu masuri reale, sa nu se mai bazeze pe sprijinul partidului si atat, pe de alta parte sa decupleze partidele de la primarii, pt ca acum fiecare partid isi trimite sponsorii sa ia contracte in primariile castigate. fondurile sa se aloce dupa un algoritm clar, nu dupa bunul plac.
    3. transparenta totala in ce priveste banu public: fiecare institutie a statului (primarie, minister, spital, etc) sa publice toate cheltuielile pe site. Si cele din licitatie, si cele din achizitii directe, unde se umfla preturile enorm de mult, si cele cu salariile. fiecare cetatean sa poata sa se aboneze sa primeasca un mail de fiecare data cand se publica o cheltuiala la institutia pe care doreste sa o urmareasca.
    4. Singura sansa sa ne dezvoltam econimic e Educatia. Dar u asa, marim bugetul si gata. Salariile sa fie in functie de performanta. Adica sa se acorde bonusuri celor care ruesesc sa ii faca pe copii sa progreseze (nu doar celor care au un copil olimpic). Daca iei un copil de 5 si il faci de 7 e un mare pas inainte. Sa se creeze un buget fix dar substantial de bonusare, care sa fie impartit celor care reusesc sa obtina progres pt elevi. Fiecare elev sa-si aleaga 3 materii care il intereseaza, si sa existe teste nationale la fiecare sfarsit de an, corectate de alti profesori decat cel de la clasa.
  • 0 (6 voturi)    
    A fost nevoie... (Marţi, 29 decembrie 2015, 11:46)

    Reticentul [utilizator]

    Intrebarea este daca nevoia demisiei lui Ponta era atat de mare incat nu doar a speculat moartea acelor oameni, ci a si provocat-o. Ca si in decembrie 89, cand pe muntele de cadavre s-au catarat Ilici si ai lui. A fost o adevarata noua revolutie, de data asta pentru ca pe muntele de cadavre sa se catere noii profitori, vazuti cu ochiul liber. O noua revolutie. Dar si o noua crima?! Adevarul... cum se afla adevarul despre revolutii, adica niciodata. Dar intrebarea ramane, e indreptatita si provoaca frisoane profitorilor. De ce domnilor profitori, nu puteati astepta alegerile libere? "A fost nevoie sa moara oameni..." ca sa acaparati toata puterea?
  • +5 (5 voturi)    
    Care schimbari? (Marţi, 29 decembrie 2015, 15:49)

    CititorulComentator [utilizator]

    Totul e la fel...doar alti oameni, dat tot pionii aceluiasi grup infractional organizat. Ce schimbari? Adica cu cioara vopsita...

    Ce e mai grav e ca putini vad asta, altfel strada ar fi fost plina in urma acestui praf in ochi...auzi la ei, schimbari.
  • +3 (3 voturi)    
    mari, mari ! :) (Marţi, 29 decembrie 2015, 21:08)

    nash pandelica [utilizator]

    fiti linistiti, nici vorba de ..mari schimbari.
    incidente, sau accidente in viata, manipuari pe scena politica.
    big brother lucreaza. terapie de shoc, pt. bizoni.
  • +1 (1 vot)    
    2016 mostenirea grea a penalului "dr" Ponta ! (Vineri, 1 ianuarie 2016, 13:46)

    Plagarus [utilizator]

    O serie de masuri adoptate in cursul anului 2015 au ca efect majorarea cheltuilelilor bugetare cu peste 13 miliarde de lei. Ultimele pe lista pensiile speciale.
    Intrarea in vigoare a "bonusurilor pentru batranete" ale alesilor locali va avea ca efect depasirea deficitului de 3%.
    Ponta ne-a blagoslovit cu cresterea de peste 1% a deficitului pentru 2016, de la 1,9% la finalul lui 2015, la 2,8% in 2016.
    Deficitul bugetar (cash) pe anul 2016 se estimeaza la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB si unui deficit structural de 2,73% din PIB", sustinea Guvernul, la prezentarea bugetului, fara a pune la socoteala pensiile speciale adoptate de Parlament in ultimele zile ale anului.

    1. Majorarea cu 10% a salariilor pentru personalul bugetar - 3 MILIARDE DE LEI ;
    2. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitatile sanitare - 1,8 MILIARDE DE LEI (26 august 2015 marca "dr" Ponta );
    3. Dublarea alocatiei de stat pentru copii - 1,8 MILIARDE DE LEI;
    4. Majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de invatamant - 1,7 MILIARDE DE LEI (5 nov.2015 ultima sedinta gasca Ponta ) ;
    5. Majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din institutiile publice de subordonare locala 1,3 MILIARDE DE LEI (30 iunie 2015 ) ;
    6. Actualizare norma de hrana si echipament pentru militari si politisti - 1 MILIARD DE LEI ;
    7. Majorarea indemnizatiilor veteranilor de razboi si ale persoanelor persecutate din motive etnice si politice - 0,6 MILIARDE DE LEI ;
    8. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenţă socială - 556 milioane lei, inclusiv a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap - 240,6 milioane lei ;
    9. Pensii speciale aleşi locali - 469 MILIOANE DE LEI ;
    10. Pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcţionari publici parlamentari - 300 MILIOANE DE LEI ;
    11. Pensii speciale parlamentari - peste 100 MILIOANE DE LEI ..................?????!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version