NATO a suspendat marti orice cooperare militara si civila cu Moscova ca urmare a interventiei Federatiei Ruse in Ucraina si a incalcarii integritatii teritoriale si a suveranitatii statului vecin, se arata intr-un comunicat de presa al Aliantei Nord Atlantice postat pe site-ul institutiei, la capatul unei reuniuni a ministrilor de Externe ai tarilor membre, prima la acest nivel de la anexarea Crimeei la Rusia. Cotidianul britanic The Guardian noteaza ca reuniunea de la Bruxelles a avut si un alt scop - intarirea apararii granitei europene de est. Cu alte cuvinte, la 20 de ani dupa terminarea Razboiului Rece, NATO revine la misiunea sa primara, apararea Europei de Rusia.

Vladimir Putin, la summitul G8Foto: Agerpres/AP

"Am decis sa suspendam orice cooperare militara si civila practica intre NATO si Rusia. Dialogul politic in NATO - Consiliul Rusiei poate continua, in functie de necesitate, la nivel ambasadorial si peste, pentru a ne permite sa schimbam punte de vedere, in primul rand cu privire la criza. Vom revizui relatiile NATO cu Rusia in cadrul urmatoarei noastre intalniri din iunie", se arata in comunicatul transmis dupa intalnirea ministrilor de Externe ai tarilor membre NATO.

NATO mai arata ca a decis sa intensifice cooperarea cu Ucraina in cadrul parteneriatului cu Kievul si sa promoveze reforma sistemului de aparare din aceasta tara prin antrenamente comune si alte programe specifice, masuri de lunga durata care sa mareasca capacitatea Ucrainei de a-si asigura propria securitate nationala.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, nu a precizat care sunt programele vizate, dar a subliniat ca cele legate de Afganistan sau de lupta impotriva traficului de droguri nu vor fi vizate.

"Cred ca proiectele de cooperare legate de Afganistan, de rutele de tranzit sau de elicoptere trebuie sa continue, deoarece avem un interes comun sa asiguram succesul misiunii noastre in Afganistan", a precizat acesta.

NATO si Rusia colaboreaza de asemenea, alaturi de alte state, in lupta impotriva pirateriei in oceanul Indian si in programe de combatere a terorismului.

Totodata, ministrii de Externe din NATO au condamnat impreuna "interventia militara ilegala a Rusiei" in Ucraina si "violarea suveranitatii si a integritatii teritoriale a Ucrainei", aratand ca nu recunosc "incercarea ilegala si ilegitima de a anexa Crimeea".

Reuniti in jurul americanului John Kerry, sefii diplomatiilor au dorit sa se arate fermi, fara insa sa "puna paie pe foc", deoarece "nu trebuie furnizate pretexte Rusiei pentru o relansare a escaladarii", dupa cum a rezumat un diplomat.

Bazele permanente ale NATO la frontiera cu Rusia, chestiunea sensibila a reuniunii

NATO incearca de asemenea sa asigura tarile din Est, in frunte cu Polonia si statele baltice, care cer mai multa implicare a aliatilor, unele dintre ele pledand chiar pentru baze permanente.

NATO se declara "pregatita" sa ia "masurile necesare" in fata "oricarei amenintari de agresiune care vizeaza Alianta", au precizat ministrii, in declaratia finala, fara a intra insa in detalii operationale.

Pentru moment, marile tari ale Europei occidentale prefera sa ramana la masurile adoptate saptamanile trecute, respectiv amplasarea temporara de avioane-radar Awacs ale NATO si de avioane F-15 si F-16 ale Stetelor Unite in Lituania si Polonia. "Aceste masuri sunt suficiente pentru moment", potrivit unui responsabil militar.

Potrivit The Guardian, Polonia si-a exprimat exasperarea fata de intarzierile inregistrate in intarirea flancului estic al NATO si de reticenta de a amplasa baze militare in aceasta regiune. Acest subiect a fost un tabu de la expansiunea Aliantei in Europa de Est, in anii 1990, de teama de a nu antagoniza Rusia.

Si Le Figaro noteaza ca subiectul sensibil al reuniunii a fost stabilirea de baze permanente ale NATO in apropierea frontierelor cu Rusia, o demonstratie de forta de la care aliatii s-au abtinut dupa prabusirea URSS.

Rasmussen a respins o decizie rapida in ceea ce priveste acest subiect, insistand asupra diplomatiei si a dialogului cu Rusia si Ucraina. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a precizat ca nu exista niciun proiect legat de integrarea Ucrainei sau a altui fost stat sovietic in NATO.

"Nu avem nevoie de trupe NATO la granita cu Rusia", a apreciat si seful diplomatiei olandeze, Frank Timmermans.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, si-a exprimat dezamagirea, in timp ce ministrul sau de externe, Radek Sikorski, a cerut ca doua brigazi NATO sa fie amplasate in Polonia.

"Ritmul in care NATO isi majoreaza prezenta militara ar putea fi cu siguranta mai rapid. Este un rezultat nesatisfacator pentru noi", a rezumat Tusk.

"In contextul actual de securitate este nevoie de o reflectie mai ampla asupra viitorului relatiilor NATO-Rusia", a declarat ministrul roman de externe, Titus Corlatean, citat intr-un comunicat al MAE. In opinia acestuia, "agresiunea impotriva Ucrainei, stat partener NATO, in totala contradictie cu normele de drept international, conduce la o schimbare fundamentala a mediului strategic european si international, element care trebuie atent analizat inclusiv in pregatirea Summit-ului NATO din Marea Britanie".

"Astfel, ministrul roman al afacerilor externe a pledat pentru adoptarea si implementarea cat mai rapida a pachetului de masuri practice cu Republica Moldova, Azerbaidjan si Armenia, subliniind ca acestea sunt in interesul securitatii si stabilitatii spatiului euro-atlantic", potrivit sursei citate.

Germania vrea schimbarea Parteneriatului Estic si acomodarea cu Rusia. Ce se va intampla cu Republica Moldova?

In acest context trebuie notata si informatia legata de diferenta de viziune intre marile puteri europene si NATO. Potrivit Der Spiegel, ministerul german de Externe se gandeste la o schimbare a politicii fata de statele din Estul Europei. Acestea ar urma sa nu mai fie puse in fata unei alegeri obligatorii intre apropierea de Bruxelles si cea de Moscova.

Marti, in cadrul asa numitei "Trilaterale de la Weimar", ministrul Frank-Walter Steinmeier va discuta aceasta abordare cu omologii sai din Franta si Polonia.

Surse din ministerul german de externe afirma ca Parteneriatul Estic a fost gandit ca o alternativa la perspectiva de aderare la UE. In noua politica estica, fiecare stat partener ar urma sa beneficieze de o oferta croita special pentru el, lucru valabil si pentru instrumentele de finantare care ar trebui sa fie pe o perioada mai scurta de timp si sa aiba mecanisme mai bune de control.

Tarilor mai avansate din cadrul Parteneriatului ar urma sa le fie oferita si posibilitatea integrarii intr-o piata unica, masura ce ar fi mai cuprinzatoare decat acordul de liber schimb din prezent. La acest capitol insa, ar trebui luata in considerare intotdeauna si compatibilitatea cu alte spatii economice. Traducerea din limbaj diplomatic ne duce cu gandul la Federatia Rusa, care incerca sa integreze Ucraina in proiectul sau de Uniune Eurasiatica mult inainte de ocuparea si anexarea Crimeei. Citeste mai multe aici.

SUA vor sa suplimenteze numarul de militari americani de pe teritoriul Romaniei cu 600 de soldati

Presedintele Traian Basescu a trimis marti o informare Birourilor Reunite ale Parlamentului in care este prezentata o solicitare facuta de SUA pentru suplimentarea numarului de militari americani de pe teritoriul Romaniei, transmite postul de televiziune Digi24. Solicitarea americanilor prevede dizlocarea a 600 de soldati la baza militara Mihail Kogalniceanu.

Birourile Permanente ale celor doua camere parlamentare vor discuta marti scrisoarea trimisa pe presedinte. Informarea prezidentiala apare la punctul 4 pe ordinea de zi a sedintei care incepe al ora 13:00.

In scrisoarea trimisa pe 27 martie, seful statului informeaza ca SUA cer Romaniei sprijin pentru extinderea operatiunilor militare de la baza Mihail Kogalniceanu. Seful statului mai transmite Legislativului ca, in baza legii 291/2007 privind fortele armate straine de pe teritoriul Romaniei, a aprobat propunerile premierului referitoare la solicitarile partii americane.

Potrivit postului citat, scrisoarea a fost trimisa marti dimineata, presedintele informand ca SUA cere sprijinul Romaniei pentru a trimite alti 600 de soldati pe teritoriul Romaniei si avioane pentru misiunile specifice.

Traian Basescu mentioneaza ca solicitarea Ambasadei SUA se refera la dislocarea la aerodromul Mihail Kogalniceanu a unor elemente ale unei unitati de infanterie marina denumita "Special Purpose Marine Air-Ground Task Force-Crises Response (SP MAGTF-CR)", cu pana la 600 de militari, precum si cu "un numar de aeronave militare necesare pentru indeplinirea minisunilor specifice", arata Mediafax. Mai multe aici.

Manevre comune cu NATO

NATO a facut insa planuri pentru "promovarea stabilitatii in estul Europei in actualul context" prin intarirea cooperarii militare cu Armenia, Azerbaijan si Moldova, tari considerate de Rusia ca apartinand sferei sale de influenta.

Un document confidential obtinut de saptamanalul Der Spiegel propune exercitii comune ale NATO cu cele trei tari, marirea "interoperabilitatii" si participarea militarilor din cele trei state in operatiuni de tipul "smart defence" ale aliantei.

Documentul propune, de asemenea, deschiderea unui birou de legatura al NATO in Moldova.

SUA nu confirma retragerea Rusiei de la frontiera estica a Ucrainei

In ceea ce priveste anuntul retragerii trupelor rusesti, Rasmussen a precizat ca "din nefericire nu poate sa confirme" informatia. "Nu este ceea ce constatam".

La randul sau, cancelarul german Angela Merkel a aratat ca diminuarea trupelor masate la granita cu Ucraina nu este suficienta, adaugand ca in zona au ramas, in continuare, prea multi soldati.

"Evident, nu este ultimul pas care trebuie facut in conditiile in care concentratia pe granita ucraineana este foarte mare", a declarat Merkel, marti, intr-o conferinta de presa.

Statele Unite anuntasera inca de luni ca privesc cu prudenta afirmatiile ministerului rus al Apararii legate de retragerea unui batalion din regiunea de granita cu Ucraina.

Kerry a subliniat marti seara ca este de salutat anuntul Rusiei, dar ca acesta este "putin important in raport cu numarul soldatilor amplasati". "Chestiunea este acum sa stim ce va urma", a adaugat acesta, in conditiile in care America evalueaza la cel putin 20.000 numarul soldatilor prezenti la frontiera estica a Ucrainei.

In paralel, Parlamentul ucrainean a decis organizarea in acest an a unor manevre comune cu NATO pe teritoriul ucrainean si in marea Neagra, ceea ce ar urma sa atraga critici puternice din partea Moscovei.

Tot parlamentul de la Kiev a aproba dezarmarea gruparilor paramilitare care au participat la miscarea de contestare pro-europeana si care controleaza in continuare centrul capitalei, dupa un schimb de focuri provocat de un membru al miscarii nationaliste Pravy Sektor.

Rusia contina sa recurga la arma economica impotriva Ucrainei. Seful Gazprom, Alexei Miller, a anuntat marti ca renunta la reducerea de pret adoptata in decembrie Kievului in schimbul renuntarii la acordul cu UE. Acest lucru majoreaza pretul cu peste o treime, la 385,5 dolari pe mia de metri cubi.

Avioane rusesti zboara la limita spatiului aerian al NATO de deasupra Marii Negre. Presedintele Bulgariei suspecteaza o provocare din partea Rusiei

In cursul serii, a aparut si informatia ca avioane rusesti de vanatoare sau de transport zboara la limita spatiului aerian al NATO de deasupra Marii Negre, iar pentru fiecare astfel de zbor este necesara decolarea a cate doua avioane din Bulgaria, Romania si Turcia, potrivit site-ul de stiri Novinite.com. Astfel, in ultimele luni, fortele aeriene din tara vecina, care constau in avioane rusesti MiG 29, au efectuat mai multe zboruri decat in precedentii 20 de ani luati impreuna.

Presedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, sugereaza ca Rusia provoaca in mod intentionat astfel de zboruri.

"Cine are un interes pentru aceste zboruri extraordinare ale avioanelor Bulgariei - poate pentru a le epuiza capacitatile tehnice, poate pentru a avea nevoie de intretinere mai devreme, poate pentru a epuiza resursele armatei Bulgariei", a spus marti Plevneliev.

  • Comunicatul NATO (in lb. engleza)

Statement by NATO Foreign Ministers

1 April 2014

1. We, the Foreign Ministers of NATO, are united in our condemnation of Russia¬s illegal military intervention in Ukraine and Russia¬s violation of Ukraine¬s sovereignty and territorial integrity. We do not recognize Russia¬s illegal and illegitimate attempt to annex Crimea. We urge Russia to take immediate steps, as set out in the statement by the NATO-Ukraine Commission, to return to compliance with international law and its international obligations and responsibilities, and to engage immediately in a genuine dialogue towards a political and diplomatic solution that respects international law and Ukraine¬s internationally recognized borders. We support the deployment of an OSCE monitoring mission to Ukraine.

2. Our goal of a Euro-Atlantic region whole, free, and at peace has not changed, but has been fundamentally challenged by Russia. We support the sovereignty, political independence, and territorial integrity of all states within their internationally recognised borders. An independent, sovereign, and stable Ukraine, firmly committed to democracy and respect for human rights, minorities, and the rule of law, is key to Euro-Atlantic security.

3. In order to demonstrate our commitment to Ukraine, we will intensify our cooperation in the framework of our Distinctive Partnership. Today NATO and Ukraine have agreed, as set out in the statement by the NATO-Ukraine Commission, to implement immediate and longer-term measures in order to strengthen Ukraine¬s ability to provide for its own security.

4. We have also today agreed a package of measures aimed at deepening our cooperation with other NATO partners in Eastern Europe, in consultation with them and within our existing bilateral programmes.

Over the past twenty years, NATO has consistently worked for closer cooperation and trust with Russia. However, Russia has violated international law and has acted in contradiction with the principles and commitments in the Euro-Atlantic Partnership Council Basic Document, the NATO-Russia Founding Act, and the Rome Declaration. It has gravely breached the trust upon which our cooperation must be based.

5. We have decided to suspend all practical civilian and military cooperation between NATO and Russia. Our political dialogue in the NATO-Russia Council can continue, as necessary, at the Ambassadorial level and above, to allow us to exchange views, first and foremost on this crisis. We will review NATO¬s relations with Russia at our next meeting in June.

6. As stated by our Heads of State and Government at the Chicago Summit in 2012, NATO is based on solidarity, Alliance cohesion, and the indivisibility of our security. In the current situation, the Alliance has already taken steps to demonstrate solidarity and strengthen its ability to anticipate and respond quickly to any challenges to Alliance security. We will continue to provide appropriate reinforcement and visible assurance of NATO¬s cohesion and commitment to deterrence and collective defence against any threat of aggression to the Alliance.