Intalnire online

Cristina Traila, presedintele Autoritatii de Reglementare a Achizitiilor Publice, a discutat online cu cititorii HotNews.ro

de Ioana Morovan     HotNews.ro
Miercuri, 2 iunie 2010, 15:41 Actualitate | Esenţial

Cristina Traila
Foto: ANRMAP
Schimbarile in legislatia din domeniul achizitiilor publice sunt asteptate de la o zi la alta. Doua proiecte legislative sunt pregatite pentru a intra in Sedinta de Guvern. Principalele modificari: scurtarea perioadei de solutionare a contestatiilor, prin eliminarea Curtii de Apel din procedura si, mai recent, o propunere legata de introducerea de clauze de confidentialitate in modelele cadru de contracte si de documentatii de atribuire pentru sectoarele transport, mediu si energie, propuse spre dezbatere publica.

Cristina Traila, presedinte ANRMAP a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre noutatile pe cale de concretizare.


UPDATE - ANRMAP va reveni cu raspunsuri la intrebarile ramase, in cursul zilei de vineri, 4 iunie.

Vezi un scurt CV al Cristinei Traila aici.

Pe langa propunerile elaborate de ANRMAP, si Secretariatul General al Guvenului a realizat propriul proiect de modificare a legislatiei. Un document publicat de HotNews.ro arata ca intre modificarile propuse se regaseste cresterea pragurilor la achizitiile publice directe. Ulterior, SGG a transmis un drept la replica in care se arata ca "ultima forma a proiectului de act normativ, aflat in analiza Executivului, nu are in vedere modificarea pragului"

Intalnirea online este realizata in cadrul proiectului „Implicare si simplificare. Instrumente online in sprijinul luptei anticoruptie” finantat prin programul PHARE, Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.


Citeste mai multe despre   




Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 Eu

    Nu considerati ca eliminarea Curtii de Apel va face ca solutionarea contestatiilor sa fie sub semnul intrebarii?

    Nu considerati ca regulile de confidentialitate nu ar trebui sa existe atata timp cat este vorba de o plata din "banul public"?

    Confidentialitate poate sa existe intre doi comercianti dar statul cu cine se afla in concurenta pentru a secretiza un contract?

    • Cristina Traila

      Nu se pune problema eliminarii Curtii de Apel ca jurisdictie. Curtea de Apel este si va ramane instanta de recurs sesizata cu plangerile deciziilor CNSC. Faptul ca exista posibilitatea, prin noua reglementare, de a se incheia contractele imediat dupa pronuntarea deciziei de catre Consiliu nu duce la ingradirea accesului la justitie ci face ca decizia CNSC sa fie executorie si practic sa se scurteze ca atare termenele procedurale. Am introdus aceasta modiifcare tocmai pentru faptul ca s-a constatat ca deciziile CNSC sunt atacate cu recurs in proportie de 10% si doar un provent de 1,3% sunt casate sau modificate de Curtea de Apel competenta.
      Termenul de confidentialitate care apare intr-un contract in general se refera la informatiile pe care partile le detin si care reies din executarea contractului respectiv si care in mod normal trebuie sa ramana confidentiale. Confidentialitatea nu se refera la secretizarea unui contract. Sunt doi termeni din punct de vedere juridic distincti. Am sa dau un exemplu: solutia tehnica cu care un operator economic vine intr-o procedura de achizitie publica, mai clar, know-how-ul, trebuie sa fie confidential tocmai pentru a nu putea fi preluat de un alt operator economic posibil participant la alta procedura de achizitie publica. Intr-un contract de asistenta juridica, nu se refera neaparat la clauzele inserate in contract ci la informatiile pe care le detine avocatul in cauza cu privire la dosarele de litigii de exemplu, de instanta, pe care le administreaza, in reprezentarea autoritatii publice respective. Prin urmare, nu are voie un avocat sa divulge informatiile din dosarele de instanta ale Autoritatii Publice pe care o reprezinta. Am sa va dau un alt exemplu, si anume - clauza de confidentialitate care apare intr-un contract individual de munca, clauza definita chiar in Codul Muncii.

  • Întrebarea nr. 2 AlinN

    Buna ziua,

    De ce confidentialitate (=secretomanie=pe ascuns) la cheltuirea banilor publici?

    • Cristina Traila

      Am raspuns la intrebarea anterioara

  • Întrebarea nr. 3 Dan

    1. Cine controleaza respectarea legislatiei privind achizitiile publice de catre societatile comerciale cu capital de stat?
    2. Ce sanctiuni sint posibile si in ce conditii?
    3. Cine controleaza respecatrea tuturor clauzelor contractuale?
    4. Ce sanctiuni sint posibile in caz ca se constata, de exemplu, plata unor prestatii incomplete sau cu lipsuri calitative? Ex. 1. : plata avansului cu 3 - 4 luni inainte sa se constituie garantia de buna executie & a garantiei de returnare a avansului Ex. 2 : inceperea executarii unui contract fara respectarea primei obligatii cronologice a Executantului (Furnizorului) si anume aceea de a pune la dispozitia Beneficiarului a unui proiect tehnic (integrator) vizat de verificator de proiecte atestat conform legii 440/2002
    5. Ce sanctiuni sint posibile la adresa autorilor de caiete de sarcini care nu tin cont de experientele negative anterioare si nu adapteaza caietele astfel incit sa fie eliminate circumstantele aducatoare de paguba?
    Nota bene : confidentialitatea susmentionata = furt din banii publici !

    • Cristina Traila

      Exista doua institutii cu atributii de verificare si control ale procedurilor de achizitii publice si anume: unitatea centralizata de verificare a achizitiilor publice, directie din cadrul Ministerului Finantelor, care are atributii in ceea ce priveste verificarea ex-ante, adica pe parcursul procedurii si ANRMAP care are atributii de control ex-post, adica dupa incheierea contractului. Observatorii UCVAP, in ipoteza unor eventuale incalcari sesizeaza ANRMAP urmand ca aceasta sa efectueze controlul ex-post si sa aplice sanctiuni daca se constata aceste incalcari.
      Intrebarea 2. Singura autoritate care aplica sanctiuni in ceea ce priveste eventualele incalcari ale legislatiei in domeniul achiziitilor publice este ANRMAP, prin cei 14 agenti constatatori iar sanctiunile aplicabile sunt de natura contraventionala, respectiv amenzi sau avertismente precum si posibilitatea promovarii actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului incheiat de autoritatea publica fara respectarea prevederilor legislatiei in materia achizitiilor publice.
      Intrebarea 3. Derularea contractului este supusa legii partilor si anume contractul incheiat intre autoritatea contractanta si operatorul economic si orice nerespectare a obligatiilor contractuale poate fi constatata doar de instanta de judecata. Tocmai din acest motiv, ANRMAP ca autoritate de reglementare a venit in sprijinul autoritatilor prin elaborarea unro modele de contracte care sa cuprinda inclusiv clauze referitoare la rezilierea contractului sau acordarea de penalitati, pntru ca in ipoteza in care operatorul economic nu isi executa obligatiile contractuale sau si le executa in mod culpabil sa existe posibilitatea autoritatii contractante de a-l actiona in instanta si de a cere rezilierea respectivului contract si eventual plata unor penalitati.
      Intrebarea 4. In mod similar, instanta de judecata poate pronunta hotarari daca este sesizata cu privire la astfel de incalcari ale contractului.

    • Cristina Traila

      Intrebarea 5. Asa cum am spus, cand ANRMAP constata astfel de incalcari, respectiv in documentatiile e atribuire intocmite cu nerespectarea prevederilor legale, aplica sanctiunea contraventionala cu amenda, ce poate fi acordata fie persoanei juridice (Autoritatea contractanta) fie persoanei fizice responsabile de intocmirea documentatiei sau de evaluarea ofertei (presedintele comisiei de evaluare, directorul directiei de achizitii publice sau chiar conducatorul AP respective).

  • Întrebarea nr. 4 florina

    1. Poate o autoritate contractanta, dupa ce a publicat un anunt de participare in care caietul de sarcini era facut pe profilul unui ofertant, sa stopeze de la sine putere continuarea procedurii de achizitie publica?
    2. Din punct de vedere legal, cine raspunde pentru un caiet de sarcini facut "cu dedicatie"? Se pot aplica sanctiuni si daca da, care sunt acestea?

    • Cristina Traila

      Intrebarea 1. O autoritate contractanta, daca constata incalcari grave ale legii achizitiilor publice, poate anula procedura de atribuire a contractului in conformitate cu articolul 209, alin.1 lit.d din Ordonanta 34/2006.
      Intrebarea 2. Am raspuns la intrebarea anterioara

  • Întrebarea nr. 5 Roxana

    Buna ziua,

    Nu am verificat daca aceste intrebari au mai fost sau nu adresate dar cred ca mai bine sa ne raspundeti de mai multe ori decat sa nu avem nici un raspuns:

    - avand in vedere ca "sanctiunea"depunerii unei contestatii fara obiect, care este respinsa de catre CNSC consta in retinerea garantiei de participare, trebuie sa intelegem ca nu vor depune contestatie decat ofertantii care au participat la licitatie cu depunerea unei oferte?
    - ce se intampla atunci cand descoperim incalcari ale legii in documentatia de atribuire, incalcari datorita carora noi nu putem participa la procedura? Nu putem depune contestatie? Care este sanctiunea in acest caz, daca CNSC-ul nu ne da dreptate.
    - ce sanctiune se aplica autoritatilor contractante atunci cand CNSC-ul da dreptate operatorilor economici?

    • Cristina Traila

      Posibilitatea retinerii unui procent din garantia de participare, asa cum am prevazut in noile modificari ale legislatiei, exista in ipoteza in care CNSC respinge pe fond contestatia introdusa de operatorul economic respectiv, decizie mentinuta de Curtea de Apel competenta.
      Orice operator economic care se considera prejudiciat intr-un drept al sau poate introduce contestatie la CNSC iar daca decizia este nefavorabila o poate ataca cu recurs la Curtea de Apel competenta.
      Operatorul economic caruia i se solutioneaza in mod favorabil contestatia in fata CNSC, aceasta fiind confirmata ulterior de instanta de recurs sau ramasa definitiva si irevocabila, poate promova o alta actiune in instanta pentru eventualul prejudiciu (numai instantele pot constata un eventual prejudiciu) existand posibilitatea aplicarii si unor penalitati autoritatii contractante in cuantum de 2% pana la 15% din valoarea contractului.

  • Întrebarea nr. 6 florin

    Buna ziua
    1. Daca va uitati pe www.e-licitatie .ro la proceduri de atribuire/Cumparari directe veti vedea o multime de achizitii directe efectuate de aceiasi autoritate contractanta de la acelai furnizor. De multe ori produsele sunt postate in cataloage cu cateva minute inainte de procedure de cumparare directa.
    Nu aveti convingerea ca prin sistemul de achizitii directe se permite realizarea unei relatii permanente intre furnizor si achizitor ce poate fi in DETRIMENTUL interesului public in sensul ca achizitorul din varii motive (de la cointeresare materiala pana la comoditate sau incompetenta) sa prefere un anumit furnizor la o multime de produse sau grupe de produse?
    2 Apreciez ca metoda licitatiei on line care a functionat cca 3 ani, fara a fi necesare o multime de acte prevazute in caietele de sarcini care pot conditiona discretionar prezenta unor anumite firme (vorbesc despre achizitiile de mica valoare pana ca cateva mii de euro) a fost cea care nu a permis nici un fel de suspiciune a relatiei autoritate contractanta-furnizor si a adus cele mai mici preturi la achizitii.
    Considerati ca aceste motive sunt suficiente pentru a reintroduce aceasta metoda?
    De ce s-a renuntat la aceasta cand eventual i se puteau aduce imbunatatiri in special in disciplinarea societatilor comerciale incorecte?

    • Cristina Traila

      1. Operatorii economici pot intra in acest catalog postat pe site-ul e-licitatie.ro fara plata vreunei taxe pentru 50 de pozitii de catalog dar din pacate inconvenientul utilizarii acestui catalog este acela ca preturile utilizate de agentii economici, postate in acel catalog, nu sunt publice si pentru ceilalti operatori economici. Este un aspect de natura tehnica, aceasta poate fi remediata de operatorul SEAP - si depinde de Ministerul Comunicatiilor.
      2. procedura la care faceti trimitere functiona in baza Ordonantei 20/2002 si din punctul nostru de vedere era o procedura netransparenta pentru ca nu se posta pe site-ul respectiv caietul de sarcini sau documentatia de tribuire ci exista doar o valoare fixa precizata de AC sub care trebuia sa vina ofertele financiare ale operatorilor economici.

  • Întrebarea nr. 7 VIRGINIA CALINESCU

    Sunt in asentimentul doamnei Preşedintele a A.N.R.M.A.P., Cristina Trăilă, care propune , orice
    contestaţie va fi soluţionată la finalizarea procedurii de atribuire, după raportul procedurii, iar contractul va putea fi semnat imediat după pronunţarea deciziei de
    către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor.
    Aceasta propunere are ca finalitate ”reducerea numărului mare de contestaţii care întârzie semnarea
    contractelor şi stoparea abuzului <contestatorilor de profesie>”.
    În cazul în care CNSC respinge contestaţia, autoritatea contractantă va reţine contestatorului garanţia de participare.
    Dar garantia de participare poate fi constituita doar daca participa la procedura de achizitie publica .
    In cazul in care se contesta documentatia de atribuire garantia de participare nu paote fi retinuta deoarece nu a fost constituita in acest caz ce se va intampla?
    Cu deosebit respect.

    • Cristina Traila

      Posbilitatea retinerii unui procent din garantia de participare a fost introdusa in noua modificare tocmai pentru ca noi avem un impediment de natura constitutionala in ceea ce priveste introducerea unei taxe de timbru pentru o contestatie formulata in fata CNSC. Consiliul este un organism administrativ-jurisdictional, facultativ si gratuit conform art.21 alin.4 din Constitutie. Prin urmare, aceasta a fost singura varianta Constitutionala posibila pentru a stopa intr-un fel sau altul abuzul contestatiilor.

    • Cristina Traila

      In celelalte state membre unde exista astfel de organisme jurisdictional-administrative se solicita plata unei taxe de timbru ori de cate ori se introduce o contestatie. In Romania, o taxa de timbru nu se poate solicita decat in fata instantei de judecata, Consiliul fiind un organism gratuit.

  • Întrebarea nr. 8 DanBruma

    1. Dupa mine este anormal sa existe clauze de confidentialitate in contracte ce cheltuie bani publici. De unde v-a venit ideea asta de confidentialitate?
    2. Nu credeti ca o marja de 15% din valoarea contractului ar fi suficienta pentru a acoperi eventuale erori (preturi care pot varia, salarii, contracte adiacente etc) in aprecierea costului executarii unei lucrari publice?

    • Cristina Traila

      1. Repet: clauza de confidentialitate nu este acelasi lucru cu secretizarea contractului de achizitie publica. Anuntul de atribuire contine toate informatiile necesare pentru a se vedea pretul contractului si operatorul economic caruia i-a fost atribuit, spre deosebire, de exemplu de un contract individual de munca intre o autoritate publica si un salariat si in care vorbim tot de bani publici. Iata ca principiul transparentei este cu adevarat aplicat in procedurile de achizitie publica fata de contractele de munca incheiate cu statul.
      2. Posibilitatea incheierii de acte aditionale pentru pentru achizitionarea de lucrari sau servicii suplimnetare care nu au fost prevazute in contractul initial dar care au aparut datorita unor circumstante imprevizibile este limitata de Directivele europene la procentul de 50%. Initial, noi am preluat in legislatia interna exact limitele din Directiva. Datorita interpretarii uneori eronate sau abuzive a termenului de "circumstante imprevizibile" am propus modificarea acestui procent cu pana la 20%. Din discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene si din constatarile noastre a rezultat ca pot exista situatii in care datorita unor astfel de circumstante suplimentarea lucrarilor sa atinga chiar pragul de 50%, motiv pentru care am facut precizarea ca regula ramane de pana la 20% si in mod exceptional, cu acordul Ordonatorului principal de credite si prin decizia Comisiei de evaluare initial desemnate, se poate ajunge la 50%. Practic, AC respectiva ytrebuie sa-si asume raspunderea in mod transparent cu privire la luarea unei asemenea decizii. Mai trebuie spus un lucru, si anume faptul ca suplimaentarea lucrarilor poate fi facuta si in alte ipoteze si anume atunci cand AC isi propune sa achizitioneze servicii sau lucrari noi similare celor achizitionate prin contractul initial, neexistand o limita in acest sens (art.122, alin1, lid.j)

  • Întrebarea nr. 9 GeoT

    1. De ce s-a marit pragul achizitiilor publice de curand de la 15K la 100K Euro acum in plina criza?
    Am inteles cumva gresit? Detaliati.
    2. De ce nu se incearca o campanie, nu neaparat cu bani cheltuiti pt. a se arata omului de rand ca lucrurile merg corect, transparent, iar criteriile folosite sunte cele de competenta, banii sunt folositi realmente pt. achizitii necesare, etc.
    De ce totodata nu se incearca diminuarea cheltuielilor si in departamentele conduse de dvs.
    Multumesc.

    • Cristina Traila

      In primul rand, trebuie precizat faptul ca in momentul de fata nu exista o asemenea modificare in vigoare. Asa cum ati aflat si dv, asa am aflat si eu din presa despre o propunere de modificare a OUG 34/2006 a SGG in acest sens. De altfel, SGG a postat o serie de precizari in sensul in care ar avea initiativa reglementarii in domeniul achizitiilor publice. Citeam ieri pe site-ul HotNews.ro, opinia a doi avocati care, desi specializati in achizitii publice au declarat ca nu le este clar cu ce se ocupa ANRMAP. Daca doi avocati specializati in achizitii publice nu cunosc prevederile Ordonantei 74/2005 referitoare la infiintarea ANRMAP, nu ma mira ca nici juristi din cadrul SGG nu cunosc prevederile legale referitoare la atributiile autoritatilor pe care, sustin ei, le coordoneaza. Si atunci o sa-mi permit sa indic pentru toata lumea art.2 alin.1, lit.a din actul normativ mentionat prin care se arata ca ANRMAP are atributia de a asigura un cadru legal coerent si armonizat cu acquis-ul comunitar in domeniul achizitiilor publice, iar la art.3 din acelasi act normativ se precizeaza ca Autoritatea indeplineste functia de reglementare a cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. De asemenea, imi permit sa-i informez pe acei necunoscatori ai prevederilor legale ca insisi reprezentantii Comisiei Europene inca de la infiintarea acestei institutii au precizat in mod expres, in repetate randuri, rolul de unic reglementator in domeniul achizitiilor publice al ANRMAP. de altfel, acesta este si motivul pentru care ni s-a solicitat de catre CE de a elabora un Ghid de interpretare a legislatiei in vigoare si de a crea o prectica unitara in acest domeniu.

    • Cristina Traila

      2. Tocmai pentru ca ANRMAP are in principal rol de reglementare am initiat impreuna cu CE o campanie de informare a autoritatilor contractante si de elaborare a modelelor de contracte de achizitie publica si concesiuni, precum si a modelelor de documentatii de atribuire in domeniile strategice transport, energie, mediu. Aceasta campanie a fost lansata in data de 20 mai cu participarea reprezentantilor CE.

  • Întrebarea nr. 10 Consultant

    1. Consider binevenita initiativa de a descuraja contestatiile abuzive care din pacate sunt la ordinea zilei si cauzeaza mari probleme si intarzieri in realizarea investitiilor cofinantate din fonduri structurale. O rugam pe d-na Traila sa detalieze un pic subiectul. Se va impune plata unui procent din valoarea estimata a contractului sau o suma fixa? Se va face distinctie in functie de sumele licitate, nivelul de importanta al proiectului, sursele de finantare? Cand se preconizeaza ca va intra in vigoare modificarea?
    2. ANRMAP ar trebui sa se implice mai activ in stabilirea si promovarea de bune practici in achizitii mai ales ca legislatia romana pe diverse domenii nu a fost inca armonizata cu cea din achizitii. Se raspunde mult prea greoi la punctele de vedere solicitate in scris institutiei dvs. pe marginea unor spete concrete.Pe langa aceasta ar fi de ajuor daca raspunsurile oferite de ANRMAP pe spete ar fi facute publice pe site. Aveti in vedere vreo actiune in acest sens?
    3. In implementarea contractelor de lucrari se inregistreaza intarzieri si o multitudine de probleme din cauza reglementarii insuficiente a modalitatilor de modificare a contractelor atunci cand nu se face o suplimentare valorica. Colegii dvs. au afirmat de curand la o intrunire publica ca chestiunea compensarilor se afla deja pe masa de dezbateri a ANRMAP si in curand va aparea o reglementare. Va rog sa ne spuneti in ce stadiu va aflati momentan cu aceast aspect?
    Multumesc

    • Cristina Traila

      intrebarea 2. ANRMAP deja a elaborat un manual operational privind procedurile de achizitii publice care constituie un Ghid util tuturor actorilor de pe piata achizitiilor publice, mai mult, exista pe site-ul institutiei noastre o rubrica referitoare la intrebari si raspunsuri cu cele mai frecvente puncte de vedere emise si in vara aceasta pregatim pe site-ul nostru postarea tuturor punctelor de vedere emise de ANRMAP in interpretarea prevederilor OUG 34/2006 tocmai pentru a usura atat munca directiei de reglementare din cadrul ANRMAP cat si pentru a veni in sprijinul tuturor celor care solicita consiliere metodologica din partea ANRMAP.
      3. Suplimentarea lucrarilor sau serviciilor depsre care am vorbit mai devreme se raporteaza la valoarea initiala a contractului, eventualele cheltuieli suplimentare, asa-numite diverse incadrandu-se la art.122 alin1 lit.j din Ordonanta 34/2006.



Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO "I-am caftit pana am obosit si eu". Educatoarele care isi dadeau sfaturi pe Facebook despre cum se snopesc orfanii

Apar acuzatii extrem de grave la adresa unor educatoare din Constanta, banuite ca ar fi snopit in bataie cativa orfani dintr-un centru de plasament. Femeile au intrat in atentia ''Directiei pentru Protectia Copilului'' dupa ce pe un site de socializare ar fi vorbit, fara frica, despre tratamentele socante aplicate elevilor.








5385 vizualizari
  • Contestatii si secret (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:05)

    Eu [anonim]

    Nu considerati ca eliminarea Curtii de Apel va face ca solutionarea contestatiilor sa fie sub semnul intrebarii?

    Nu considerati ca regulile de confidentialitate nu ar trebui sa existe atata timp cat este vorba de o plata din "banul public"?

    Confidentialitate poate sa existe intre doi comercianti dar statul cu cine se afla in concurenta pentru a secretiza un contract?
    • Raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:20)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Eu

      Nu se pune problema eliminarii Curtii de Apel ca jurisdictie. Curtea de Apel este si va ramane instanta de recurs sesizata cu plangerile deciziilor CNSC. Faptul ca exista posibilitatea, prin noua reglementare, de a se incheia contractele imediat dupa pronuntarea deciziei de catre Consiliu nu duce la ingradirea accesului la justitie ci face ca decizia CNSC sa fie executorie si practic sa se scurteze ca atare termenele procedurale. Am introdus aceasta modiifcare tocmai pentru faptul ca s-a constatat ca deciziile CNSC sunt atacate cu recurs in proportie de 10% si doar un provent de 1,3% sunt casate sau modificate de Curtea de Apel competenta.
      Termenul de confidentialitate care apare intr-un contract in general se refera la informatiile pe care partile le detin si care reies din executarea contractului respectiv si care in mod normal trebuie sa ramana confidentiale. Confidentialitatea nu se refera la secretizarea unui contract. Sunt doi termeni din punct de vedere juridic distincti. Am sa dau un exemplu: solutia tehnica cu care un operator economic vine intr-o procedura de achizitie publica, mai clar, know-how-ul, trebuie sa fie confidential tocmai pentru a nu putea fi preluat de un alt operator economic posibil participant la alta procedura de achizitie publica. Intr-un contract de asistenta juridica, nu se refera neaparat la clauzele inserate in contract ci la informatiile pe care le detine avocatul in cauza cu privire la dosarele de litigii de exemplu, de instanta, pe care le administreaza, in reprezentarea autoritatii publice respective. Prin urmare, nu are voie un avocat sa divulge informatiile din dosarele de instanta ale Autoritatii Publice pe care o reprezinta. Am sa va dau un alt exemplu, si anume - clauza de confidentialitate care apare intr-un contract individual de munca, clauza definita chiar in Codul Muncii.
    • continuare (Joi, 3 iunie 2010, 12:23)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Eu

      Daca atunci cand vorbim de confidetialitate in ceea ce priveste un contract incheiat intre o Autoritate Publica si salariatul acesteia, fiind vorba tot dar de bani publici, cu atat mai mult vorbim de confidentialitatea anumitor informatii in derularea unui contract dintre un operator economic si o autoritate publica. Dar, repet, confidentialitatea nu trebuie confundata cu secretizarea contractului public. Tocmai pentru ca un contract public se incheie prin respectarea principiului transparentei, la incheierea unui astfel de contract se publica un anunt de atribuire in care apar toate datele necesare pentru a evidentia modul in care s-a cheltuit acel ban public. Anuntul de atribuire se publica in SEAP si contine pretul contractului si operatorul economic a carui oferta a fost desemnata castigatoare.
  • Confidentialitate. (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:06)

    AlinN [anonim]

    Buna ziua,

    De ce confidentialitate (=secretomanie=pe ascuns) la cheltuirea banilor publici?
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:25)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui AlinN

      Am raspuns la intrebarea anterioara
  • intrebari din experienta (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:39)

    Dan [anonim]

    1. Cine controleaza respectarea legislatiei privind achizitiile publice de catre societatile comerciale cu capital de stat?
    2. Ce sanctiuni sint posibile si in ce conditii?
    3. Cine controleaza respecatrea tuturor clauzelor contractuale?
    4. Ce sanctiuni sint posibile in caz ca se constata, de exemplu, plata unor prestatii incomplete sau cu lipsuri calitative? Ex. 1. : plata avansului cu 3 - 4 luni inainte sa se constituie garantia de buna executie & a garantiei de returnare a avansului Ex. 2 : inceperea executarii unui contract fara respectarea primei obligatii cronologice a Executantului (Furnizorului) si anume aceea de a pune la dispozitia Beneficiarului a unui proiect tehnic (integrator) vizat de verificator de proiecte atestat conform legii 440/2002
    5. Ce sanctiuni sint posibile la adresa autorilor de caiete de sarcini care nu tin cont de experientele negative anterioare si nu adapteaza caietele astfel incit sa fie eliminate circumstantele aducatoare de paguba?
    Nota bene : confidentialitatea susmentionata = furt din banii publici !
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:35)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan

      Exista doua institutii cu atributii de verificare si control ale procedurilor de achizitii publice si anume: unitatea centralizata de verificare a achizitiilor publice, directie din cadrul Ministerului Finantelor, care are atributii in ceea ce priveste verificarea ex-ante, adica pe parcursul procedurii si ANRMAP care are atributii de control ex-post, adica dupa incheierea contractului. Observatorii UCVAP, in ipoteza unor eventuale incalcari sesizeaza ANRMAP urmand ca aceasta sa efectueze controlul ex-post si sa aplice sanctiuni daca se constata aceste incalcari.
      Intrebarea 2. Singura autoritate care aplica sanctiuni in ceea ce priveste eventualele incalcari ale legislatiei in domeniul achiziitilor publice este ANRMAP, prin cei 14 agenti constatatori iar sanctiunile aplicabile sunt de natura contraventionala, respectiv amenzi sau avertismente precum si posibilitatea promovarii actiunii in constatarea nulitatii absolute a contractului incheiat de autoritatea publica fara respectarea prevederilor legislatiei in materia achizitiilor publice.
      Intrebarea 3. Derularea contractului este supusa legii partilor si anume contractul incheiat intre autoritatea contractanta si operatorul economic si orice nerespectare a obligatiilor contractuale poate fi constatata doar de instanta de judecata. Tocmai din acest motiv, ANRMAP ca autoritate de reglementare a venit in sprijinul autoritatilor prin elaborarea unro modele de contracte care sa cuprinda inclusiv clauze referitoare la rezilierea contractului sau acordarea de penalitati, pntru ca in ipoteza in care operatorul economic nu isi executa obligatiile contractuale sau si le executa in mod culpabil sa existe posibilitatea autoritatii contractante de a-l actiona in instanta si de a cere rezilierea respectivului contract si eventual plata unor penalitati.
      Intrebarea 4. In mod similar, instanta de judecata poate pronunta hotarari daca este sesizata cu privire la astfel de incalcari ale contractului.
    • continuare (Joi, 3 iunie 2010, 12:37)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan

      Intrebarea 5. Asa cum am spus, cand ANRMAP constata astfel de incalcari, respectiv in documentatiile e atribuire intocmite cu nerespectarea prevederilor legale, aplica sanctiunea contraventionala cu amenda, ce poate fi acordata fie persoanei juridice (Autoritatea contractanta) fie persoanei fizice responsabile de intocmirea documentatiei sau de evaluarea ofertei (presedintele comisiei de evaluare, directorul directiei de achizitii publice sau chiar conducatorul AP respective).
  • caiet de sarcini "cu dedicatie" (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:40)

    florina [anonim]

    1. Poate o autoritate contractanta, dupa ce a publicat un anunt de participare in care caietul de sarcini era facut pe profilul unui ofertant, sa stopeze de la sine putere continuarea procedurii de achizitie publica?
    2. Din punct de vedere legal, cine raspunde pentru un caiet de sarcini facut "cu dedicatie"? Se pot aplica sanctiuni si daca da, care sunt acestea?
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:39)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui florina

      Intrebarea 1. O autoritate contractanta, daca constata incalcari grave ale legii achizitiilor publice, poate anula procedura de atribuire a contractului in conformitate cu articolul 209, alin.1 lit.d din Ordonanta 34/2006.
      Intrebarea 2. Am raspuns la intrebarea anterioara
  • Contestatii (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:41)

    Roxana [anonim]

    Buna ziua,

    Nu am verificat daca aceste intrebari au mai fost sau nu adresate dar cred ca mai bine sa ne raspundeti de mai multe ori decat sa nu avem nici un raspuns:

    - avand in vedere ca "sanctiunea"depunerii unei contestatii fara obiect, care este respinsa de catre CNSC consta in retinerea garantiei de participare, trebuie sa intelegem ca nu vor depune contestatie decat ofertantii care au participat la licitatie cu depunerea unei oferte?
    - ce se intampla atunci cand descoperim incalcari ale legii in documentatia de atribuire, incalcari datorita carora noi nu putem participa la procedura? Nu putem depune contestatie? Care este sanctiunea in acest caz, daca CNSC-ul nu ne da dreptate.
    - ce sanctiune se aplica autoritatilor contractante atunci cand CNSC-ul da dreptate operatorilor economici?
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:47)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Roxana

      Posibilitatea retinerii unui procent din garantia de participare, asa cum am prevazut in noile modificari ale legislatiei, exista in ipoteza in care CNSC respinge pe fond contestatia introdusa de operatorul economic respectiv, decizie mentinuta de Curtea de Apel competenta.
      Orice operator economic care se considera prejudiciat intr-un drept al sau poate introduce contestatie la CNSC iar daca decizia este nefavorabila o poate ataca cu recurs la Curtea de Apel competenta.
      Operatorul economic caruia i se solutioneaza in mod favorabil contestatia in fata CNSC, aceasta fiind confirmata ulterior de instanta de recurs sau ramasa definitiva si irevocabila, poate promova o alta actiune in instanta pentru eventualul prejudiciu (numai instantele pot constata un eventual prejudiciu) existand posibilitatea aplicarii si unor penalitati autoritatii contractante in cuantum de 2% pana la 15% din valoarea contractului.
  • achizitii directe (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:48)

    florin [anonim]

    Buna ziua
    1. Daca va uitati pe www.e-licitatie .ro la proceduri de atribuire/Cumparari directe veti vedea o multime de achizitii directe efectuate de aceiasi autoritate contractanta de la acelai furnizor. De multe ori produsele sunt postate in cataloage cu cateva minute inainte de procedure de cumparare directa.
    Nu aveti convingerea ca prin sistemul de achizitii directe se permite realizarea unei relatii permanente intre furnizor si achizitor ce poate fi in DETRIMENTUL interesului public in sensul ca achizitorul din varii motive (de la cointeresare materiala pana la comoditate sau incompetenta) sa prefere un anumit furnizor la o multime de produse sau grupe de produse?
    2 Apreciez ca metoda licitatiei on line care a functionat cca 3 ani, fara a fi necesare o multime de acte prevazute in caietele de sarcini care pot conditiona discretionar prezenta unor anumite firme (vorbesc despre achizitiile de mica valoare pana ca cateva mii de euro) a fost cea care nu a permis nici un fel de suspiciune a relatiei autoritate contractanta-furnizor si a adus cele mai mici preturi la achizitii.
    Considerati ca aceste motive sunt suficiente pentru a reintroduce aceasta metoda?
    De ce s-a renuntat la aceasta cand eventual i se puteau aduce imbunatatiri in special in disciplinarea societatilor comerciale incorecte?
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:51)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui florin

      1. Operatorii economici pot intra in acest catalog postat pe site-ul e-licitatie.ro fara plata vreunei taxe pentru 50 de pozitii de catalog dar din pacate inconvenientul utilizarii acestui catalog este acela ca preturile utilizate de agentii economici, postate in acel catalog, nu sunt publice si pentru ceilalti operatori economici. Este un aspect de natura tehnica, aceasta poate fi remediata de operatorul SEAP - si depinde de Ministerul Comunicatiilor.
      2. procedura la care faceti trimitere functiona in baza Ordonantei 20/2002 si din punctul nostru de vedere era o procedura netransparenta pentru ca nu se posta pe site-ul respectiv caietul de sarcini sau documentatia de tribuire ci exista doar o valoare fixa precizata de AC sub care trebuia sa vina ofertele financiare ale operatorilor economici.
  • Contestatii (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:50)

    VIRGINIA CALINESCU [anonim]

    Sunt in asentimentul doamnei Preşedintele a A.N.R.M.A.P., Cristina Trăilă, care propune , orice
    contestaţie va fi soluţionată la finalizarea procedurii de atribuire, după raportul procedurii, iar contractul va putea fi semnat imediat după pronunţarea deciziei de
    către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor.
    Aceasta propunere are ca finalitate ”reducerea numărului mare de contestaţii care întârzie semnarea
    contractelor şi stoparea abuzului <contestatorilor de profesie>”.
    În cazul în care CNSC respinge contestaţia, autoritatea contractantă va reţine contestatorului garanţia de participare.
    Dar garantia de participare poate fi constituita doar daca participa la procedura de achizitie publica .
    In cazul in care se contesta documentatia de atribuire garantia de participare nu paote fi retinuta deoarece nu a fost constituita in acest caz ce se va intampla?
    Cu deosebit respect.
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 12:54)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui VIRGINIA CALINESCU

      Posbilitatea retinerii unui procent din garantia de participare a fost introdusa in noua modificare tocmai pentru ca noi avem un impediment de natura constitutionala in ceea ce priveste introducerea unei taxe de timbru pentru o contestatie formulata in fata CNSC. Consiliul este un organism administrativ-jurisdictional, facultativ si gratuit conform art.21 alin.4 din Constitutie. Prin urmare, aceasta a fost singura varianta Constitutionala posibila pentru a stopa intr-un fel sau altul abuzul contestatiilor.
    • precizare suplimentara. (Joi, 3 iunie 2010, 12:58)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui VIRGINIA CALINESCU

      In celelalte state membre unde exista astfel de organisme jurisdictional-administrative se solicita plata unei taxe de timbru ori de cate ori se introduce o contestatie. In Romania, o taxa de timbru nu se poate solicita decat in fata instantei de judecata, Consiliul fiind un organism gratuit.
  • Cheltuire bani publici = transparenta (Miercuri, 2 iunie 2010, 16:57)

    DanBruma [anonim]

    1. Dupa mine este anormal sa existe clauze de confidentialitate in contracte ce cheltuie bani publici. De unde v-a venit ideea asta de confidentialitate?
    2. Nu credeti ca o marja de 15% din valoarea contractului ar fi suficienta pentru a acoperi eventuale erori (preturi care pot varia, salarii, contracte adiacente etc) in aprecierea costului executarii unei lucrari publice?
    • Raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:10)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui DanBruma

      1. Repet: clauza de confidentialitate nu este acelasi lucru cu secretizarea contractului de achizitie publica. Anuntul de atribuire contine toate informatiile necesare pentru a se vedea pretul contractului si operatorul economic caruia i-a fost atribuit, spre deosebire, de exemplu de un contract individual de munca intre o autoritate publica si un salariat si in care vorbim tot de bani publici. Iata ca principiul transparentei este cu adevarat aplicat in procedurile de achizitie publica fata de contractele de munca incheiate cu statul.
      2. Posibilitatea incheierii de acte aditionale pentru pentru achizitionarea de lucrari sau servicii suplimnetare care nu au fost prevazute in contractul initial dar care au aparut datorita unor circumstante imprevizibile este limitata de Directivele europene la procentul de 50%. Initial, noi am preluat in legislatia interna exact limitele din Directiva. Datorita interpretarii uneori eronate sau abuzive a termenului de "circumstante imprevizibile" am propus modificarea acestui procent cu pana la 20%. Din discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene si din constatarile noastre a rezultat ca pot exista situatii in care datorita unor astfel de circumstante suplimentarea lucrarilor sa atinga chiar pragul de 50%, motiv pentru care am facut precizarea ca regula ramane de pana la 20% si in mod exceptional, cu acordul Ordonatorului principal de credite si prin decizia Comisiei de evaluare initial desemnate, se poate ajunge la 50%. Practic, AC respectiva ytrebuie sa-si asume raspunderea in mod transparent cu privire la luarea unei asemenea decizii. Mai trebuie spus un lucru, si anume faptul ca suplimaentarea lucrarilor poate fi facuta si in alte ipoteze si anume atunci cand AC isi propune sa achizitioneze servicii sau lucrari noi similare celor achizitionate prin contractul initial, neexistand o limita in acest sens (art.122, alin1, lid.j)
  • Cateva intrebari (Miercuri, 2 iunie 2010, 17:29)

    GeoT [anonim]

    1. De ce s-a marit pragul achizitiilor publice de curand de la 15K la 100K Euro acum in plina criza?
    Am inteles cumva gresit? Detaliati.
    2. De ce nu se incearca o campanie, nu neaparat cu bani cheltuiti pt. a se arata omului de rand ca lucrurile merg corect, transparent, iar criteriile folosite sunte cele de competenta, banii sunt folositi realmente pt. achizitii necesare, etc.
    De ce totodata nu se incearca diminuarea cheltuielilor si in departamentele conduse de dvs.
    Multumesc.
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:19)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui GeoT

      In primul rand, trebuie precizat faptul ca in momentul de fata nu exista o asemenea modificare in vigoare. Asa cum ati aflat si dv, asa am aflat si eu din presa despre o propunere de modificare a OUG 34/2006 a SGG in acest sens. De altfel, SGG a postat o serie de precizari in sensul in care ar avea initiativa reglementarii in domeniul achizitiilor publice. Citeam ieri pe site-ul HotNews.ro, opinia a doi avocati care, desi specializati in achizitii publice au declarat ca nu le este clar cu ce se ocupa ANRMAP. Daca doi avocati specializati in achizitii publice nu cunosc prevederile Ordonantei 74/2005 referitoare la infiintarea ANRMAP, nu ma mira ca nici juristi din cadrul SGG nu cunosc prevederile legale referitoare la atributiile autoritatilor pe care, sustin ei, le coordoneaza. Si atunci o sa-mi permit sa indic pentru toata lumea art.2 alin.1, lit.a din actul normativ mentionat prin care se arata ca ANRMAP are atributia de a asigura un cadru legal coerent si armonizat cu acquis-ul comunitar in domeniul achizitiilor publice, iar la art.3 din acelasi act normativ se precizeaza ca Autoritatea indeplineste functia de reglementare a cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica. De asemenea, imi permit sa-i informez pe acei necunoscatori ai prevederilor legale ca insisi reprezentantii Comisiei Europene inca de la infiintarea acestei institutii au precizat in mod expres, in repetate randuri, rolul de unic reglementator in domeniul achizitiilor publice al ANRMAP. de altfel, acesta este si motivul pentru care ni s-a solicitat de catre CE de a elabora un Ghid de interpretare a legislatiei in vigoare si de a crea o prectica unitara in acest domeniu.
    • raspuns - continuare (Joi, 3 iunie 2010, 13:21)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui GeoT

      2. Tocmai pentru ca ANRMAP are in principal rol de reglementare am initiat impreuna cu CE o campanie de informare a autoritatilor contractante si de elaborare a modelelor de contracte de achizitie publica si concesiuni, precum si a modelelor de documentatii de atribuire in domeniile strategice transport, energie, mediu. Aceasta campanie a fost lansata in data de 20 mai cu participarea reprezentantilor CE.
  • diferente intre angajare om si firma (Miercuri, 2 iunie 2010, 18:24)

    sile [anonim]

    Cand am fost angajat la stat, pentru 1000 euro/luna, am trecut prin selectie de baza de dosar, apoi 2 interviuri, proba scrisa si iarasi un interviu la final, si cu toate astea inteleg ca salariul meu e cam mare.

    Acum, cand angajez o firma sa ma ajute, selectia pe baza de dosar e suficienta, chiar daca e vorba de contracte de milioane de euro/an.

    Mai mult, intepretarea data pentru stabilirea caracterului “obiectiv” al criteriilor de punctaj este atat de restrictiva, incat daca ar fi fost aplicata in scoala, facultate sau la angajarea mea, fie nu as fi putut fi punctat, fie as fi luat numai note de 10 sau 4.

    (1) – de ce este mai dificil sa angajezi un om decat o firma?
    (2) – cum se poate ca in facultate sau la anagjare “coerenta lucrarii” sa fie un criteriu obiectiv, iar la achizitii “coerenta elementelor propunerii tehnice” nu ?
    (3) – de ce pot fi standarde diferite de « obiectivitate » intre competente cheie sau criterii de performanta din fisa postului unui angajat, respectiv criteriile de selectie a unei firme prin achizitie publica?
  • Contestatii dar si altele (Miercuri, 2 iunie 2010, 19:02)

    Consultant [anonim]

    1. Consider binevenita initiativa de a descuraja contestatiile abuzive care din pacate sunt la ordinea zilei si cauzeaza mari probleme si intarzieri in realizarea investitiilor cofinantate din fonduri structurale. O rugam pe d-na Traila sa detalieze un pic subiectul. Se va impune plata unui procent din valoarea estimata a contractului sau o suma fixa? Se va face distinctie in functie de sumele licitate, nivelul de importanta al proiectului, sursele de finantare? Cand se preconizeaza ca va intra in vigoare modificarea?
    2. ANRMAP ar trebui sa se implice mai activ in stabilirea si promovarea de bune practici in achizitii mai ales ca legislatia romana pe diverse domenii nu a fost inca armonizata cu cea din achizitii. Se raspunde mult prea greoi la punctele de vedere solicitate in scris institutiei dvs. pe marginea unor spete concrete.Pe langa aceasta ar fi de ajuor daca raspunsurile oferite de ANRMAP pe spete ar fi facute publice pe site. Aveti in vedere vreo actiune in acest sens?
    3. In implementarea contractelor de lucrari se inregistreaza intarzieri si o multitudine de probleme din cauza reglementarii insuficiente a modalitatilor de modificare a contractelor atunci cand nu se face o suplimentare valorica. Colegii dvs. au afirmat de curand la o intrunire publica ca chestiunea compensarilor se afla deja pe masa de dezbateri a ANRMAP si in curand va aparea o reglementare. Va rog sa ne spuneti in ce stadiu va aflati momentan cu aceast aspect?
    Multumesc
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:27)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Consultant

      intrebarea 2. ANRMAP deja a elaborat un manual operational privind procedurile de achizitii publice care constituie un Ghid util tuturor actorilor de pe piata achizitiilor publice, mai mult, exista pe site-ul institutiei noastre o rubrica referitoare la intrebari si raspunsuri cu cele mai frecvente puncte de vedere emise si in vara aceasta pregatim pe site-ul nostru postarea tuturor punctelor de vedere emise de ANRMAP in interpretarea prevederilor OUG 34/2006 tocmai pentru a usura atat munca directiei de reglementare din cadrul ANRMAP cat si pentru a veni in sprijinul tuturor celor care solicita consiliere metodologica din partea ANRMAP.
      3. Suplimentarea lucrarilor sau serviciilor depsre care am vorbit mai devreme se raporteaza la valoarea initiala a contractului, eventualele cheltuieli suplimentare, asa-numite diverse incadrandu-se la art.122 alin1 lit.j din Ordonanta 34/2006.
  • Profesionalism (Miercuri, 2 iunie 2010, 19:10)

    Horia [anonim]

    nu vrea sa cred ca autoritatiile contractante e publica cu intentie, documentatii de atribuire prost intocmite, ci mai degraba ca nu se pricep. Exista, sau isi are rostul, obligativitatea celor care au pe mina bani publici, de a absolvi un curs de achizitii publice? Ma astept sa existe o asemenea prevedere, dar ANRMAP, verifica cumva nivelul de pregatire, pe legea achizitiilor publice, a celor care au bugetele pe mina? Din multele proceduri la care participam, imi dau seama de faptul ca nivelul lor de pregatire este foarte scazut si imi imaginez ca pe o piata normala, ar avea mult de suferit.
    Multumesc!
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:30)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Horia

      ANRMAP organizeaza cursuri in domeniul achizitiilor publice, colegii din directia de reglementare participand saptamanal la astfel de cursuri initiate fie de autoritate fie de alte persoane juridice. Conform legii, este obligatoriu ca la nivelul fiecarei AC sa existe directie de achizitii publice, in mod normal angajatorul - autoritatea publica ar trebui sa angajaeze pe aceste posturi personal cu pregatire in domeniu. De multe ori lipsa competentelor necesare conduce la elaborarea defectuoasa a documentatiilor de atribuire.
  • sistem electronic (Miercuri, 2 iunie 2010, 21:05)

    eon [anonim]

    1. De ce nu se transeaza in favoarea ANRMAP situatia operarii SEAP, stiind faptul ca in competentele MCSI acesta functioneaza acum in parametrii de avarie. Nu se mai realizeaza nici o inbunatatire a sistemului desi se tot vehiculeaza extinderea utilizarii acestuia (acum la 40% in teorie- practica ne-a aratat altceva).
    2. Pe cand o transferare a reglementatorului sub tutela Parlamentului precum toate celelalte autoritati de reglementare pentru a-i oferi acestuia forta institutionala cuvenita.
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:34)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui eon

      ANRMAP este autoritatea care monitorizeaza sistemul de achizitii publice, agentia din cadrul MCSI avand rol doar de suport tehnic pentru acest sistem. Din pacate, accesarea informatiilor necesare autoritatii este extrem de greoaie, sistemul fiind in momentul de fata administrat de un numar extrem de mic de oameni. ANRMAP are nevoie de un acces direct la aceste informatii, neexistand in momentul defata. Tocmai pentru a face o analiza completa a sistemului si pentru a elabora rapoartele necesare informarii CE. De altfel, e important de precizat ca nicio AC nu are dreptul de a accesa informatiile din acest sistem sau de a le face publice, autoritatea fijnd singura in masura sa utilizeze aceste informatii.
    • continuare (Joi, 3 iunie 2010, 13:36)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui eon

      In ceea ce priveste procentul de 40% se refera la derularea completa a procedurilor de achizitii prin mijloace electronice si nu la simpla utilizare a SEAP in vederea publicarii de anunturi de participare si atribuire.
  • PP (Miercuri, 2 iunie 2010, 21:32)

    Ion Codreanu [anonim]

    ne puteti da mai multe detalii despre implementarea acordurilor de tip Public-Privat in Romania?
    • raspuns (Joi, 3 iunie 2010, 13:45)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ion Codreanu

      Exista, in momentul de fata, un proiect de lege al PPP spre avizare in cadrul comisiilor din Camera Deputatilor. Simt nevoia sa fac precizarea ca se face o confuzie cu privire la notiunea de PPP. Parteneriatul public-orivat reprezinta orice forma de concretrizare a raportului juridic dintre un partener public si un partener privat. Prin urmare, aceasta notiune include contractele de achizitie publica, contractele de concesiuni de servicii si lucraril, eventualele contracte de asociere in participatiune, crearea unei entitati distincte etc. Confuzia care se face este intre etapa desmenarii partenerului privat si concretizarea relatiei dintre partenerul privat si partenerul public. In orice situatie, desemnarea partenerului privat trebuie sa se faca cu respectarea principiilor transparentei, concurenteim nediscriminarii. Prin urmare, nu pot alege eu ca autoritate publica, de exemplu primar un partener privat doar pentru simplul fapt ca eu il consider cel mai bun. Oriunde in Europa exista legi ale PPP procedura de desemnare a partenerului privat respecta directivele europene. Ieri am avut o intalnire cu reprezentantii Guvernului francez in domeniul PPP. Legea franceza cu privire la acest domeniu preia in proportie de 95% directivele europene in ceea ce priveste desemnarea partenerului privat. Prin urmare, proiectul de lege aflat in Parlament in momentul de fata trebuie sa respecte aceste reguli dsi, din punctul nostru de vedere trebuie revizuit in acest sens. Prin urmare, este necesar ca sa se corecteze acele prevederi care incalca normele constitutionale in sensul in care, de exempl o contestatie depusa pe parcursul unei proceduri, de desemnare a partenerului provat, sa se solutioneze fie conform procedurii din OUG34/2006 fie conform legii contenciosului administrativ. Accesul la justitie nu poate fi ingradit, s-ar incalca astfel art.21 din Constitutie.
    • continuare (Joi, 3 iunie 2010, 13:47)

      Cristina Traila [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ion Codreanu

      In ceea ce priveste practica unitara este pentru prima oara cand la conducerea institutiilor cu rol in achizitiile publice respectiv CNSC si UCVAP exista oameni care nu au fost numiti politic. In cadrul Consiliului au avut loc alegeri anul acesta, pentru prima oara. Motiv pentru care prin miodificarea legislativa propusa sustinem intarirea independentei CNSC, acesta devenind Ordonator principal de credite.
  • Transparenţă (Miercuri, 2 iunie 2010, 22:06)

    Rareş [anonim]

    Cu toate că SEAP-ul ( http://www.e-licitatie.ro/ ) ar trebui să ofere transparenţă totală asupra achiziţiilor publice, sistemul este de fapt opac prin faptul că nu oferă informaţii statistice relevante.

    Aţi putea implementa pe SEAP posibilitatea ca, pentru o anumită autoritate contractantă, să se listeze toţi furnizorii ei, la fiecare fiind indicată suma cumulată primită de la autoritatea contractantă? Dar ca pentru un furnizor să se listeze toate autorităţile contractante care a cumpărat de la el, ordonate după suma cumulată? Dar un sistem (API / serviciu web) prin care datele din SEAP să poată fi descărcate automat şi procesate statistic?
  • Cine face specificatiile tehnice? (Joi, 3 iunie 2010, 3:53)

    Gigi [anonim]

    Daca tot NE PASA de BANUL PUBLIC, haideti sa mai facem un pas in SEAP. SEAP, bine utilizat, va TERMINA coruptia si birocratia excesiva.
    Am o experienta de peste 10 ani in licitatii locale, PHARE, UNDP, WB (1999-2010) si pot sa spune cu cinvingere si fara retinere ca, ARANJAREA licitatiilor incepe din momentul scrierii primei fraze in caietul de sarcini. Publicarea NOMINALA a acelora care intocmesc, verifica si aproba Documentatia de licitatie dar si a celor din Comisia de evaluare ar face procesul mai transparent.
    Daca va uitati pe selectia de personal european EPSO, exista acolo o fraza care spune ca se interzice contactarea oricarui membru al comisiei de evaluare, cu riscul de a fi exclus fara comentarii.

    Cum e la noi? ca la noi, la nimeni.
  • achizitie directa (Joi, 3 iunie 2010, 8:45)

    gigel [anonim]

    nu credeti ca pentru achizitia directa un prag de 5000 euro ar fi prea de ajuns?
  • PPP si actuala Ordonanta 34/2006 (Joi, 3 iunie 2010, 8:48)

    Groza Ioana [anonim]

    Buna ziua,

    as dori sa stiu ce se intampla cu legislatia privitoare la PPP. In forma actuala a ordonanatei 34/2006 nu este foarte clar daca o primarie poate incheia un PPP in domeniul infrastructurii de apa/apa uzata. Avand in vedere situatia actuala in acest domeniu-fonduri insuficiente si termene stranse de conformare, PPP-ul in domeniul infrastructurii apa/canal ar putea imbunatati situatia.
  • Lege mai buna (Joi, 3 iunie 2010, 9:15)

    Marian Popa [anonim]

    Cateva intrebari din partea unui pierzator absolut de licitatii de lucrari in ultimul an, indiferent de pretul oferit:
    1.Daca s-a pus problema multimii de contestatii care intarzie realizarea proiectelor si se incearca restrictionarea acestora pe cale administrativa, de ce nu se ia in cosiderare si faptul ca legea achizitiilor e imperfecta, prezentand multe ambiguitati? Mai degraba asta e cauza contestatiilor.
    2.Este corect, de ex, ca in cazul aplicarii criteriului de atribuire "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic" (art 199 din lege) jumatate din punctaj sa fie stribuit pe criterii de genul:
    -descrierea organizarii lucrarilor,
    -descrierea organizarii protectiei muncii,
    -descrierea organizarii protectiei mediului,
    aceste criterii fiind pur subiective, lasate la aprecierea unei comisii a carei competenta in domeniile respective lasa de multe ori de dorit. Pt relevanta a se vedea toate anunturile de licitatii de lucrari publice de pe SEAP din regiunea de SV a tarii. Nu credeti ca acest articol al legii ar trebui reformulat cu mai multa acuratete?
    3.Alt ex: este corect sa se introduca criteriul "durata de garantie" si pe aceasta baza sa castige firme care dau durate de garantie de zeci de ani, mai mari chiar decat durata de viata a materialelor folosite (sau chiar a firmei ofertane!). Nu ar fi normal ca termenul de garantie sa fie impus prin caietul de sarcini?
    4.Va rog totodata sa-mi clarificati o problema: daca proiectul de modificare al legii este supus dezbaterii publice (asa am inteles), cum se face acest lucru? Exista vreun site pe care se inregistraza propuneri? Sau il dezbat cu prietenii?
    Va multumesc!
  • INTREBARE (Joi, 3 iunie 2010, 9:50)

    gabriela manta [anonim]

    In urma cu un an, ati anuntat ca ANRMAP a cerut anularea contractului de salubrizare la Primaria Sectorului 1. Ce s-a intamplat cu acel caz?
  • Contracte (Joi, 3 iunie 2010, 10:00)

    nicanor [anonim]

    De ce stimata doamna a decretat contractele lui Ridzi ca fiind corecte si legale
  • Praguri (Joi, 3 iunie 2010, 10:01)

    Pea [anonim]

    Cine a propus cresterea pragului pentru achizitii publice? Isi asuma cineva aceasta propunere? Care ar fi motivatia oportunitatii unei astfel de optiuni?
  • autoritati contractante (Joi, 3 iunie 2010, 10:07)

    Corina Grunfeld [anonim]

    Principiul nediscriminarii e foarte bun in teorie dar presupune fair-play si din partea firmelor. Consdierati va rog si punctul de vedere al unei autoritati contractante atunci cand se are in vedere modificarea OG-ului. O autoritate contractanta trebuie sa aiba posibilitatea (practica, nu teoretica) sa verifice daca ofertantii lor au sau nu capacitatea de face ceea ce se angajeaza sa faca: o firma care a avut un 1 angajat in ultimul an nu poate (logic vorbind) sa se angajeze sa presteze servicii in valoare de 100.000 euro; o firma a carui asociat sau asociat unic a facut inchisoare pentru fapte penale dar care si-a modificat administratorul la registrul comertului astfel incat asociatul nu mai este administrator nu ar trebui sa aiba voie sa participe la licitatii; un ofertant nu ar trebui lasat sa depuna o declaratie pe propria raspundere pentru a inlocui TOATE sau majoritatea documentelor de calificare (de ce ati eliminat paragraful cu "mai mult de trei documente lipsa? era foarte binevenit) pentru ca e nedrept fata de ceilalti ofertanti care au facut eforturi si au cheltuit bani pentru a aduce acele documente, etc, etc. Nu toate autoritatile contractante vor neaparat sa acorde preferential contracte, dar nici nu dorim sa luam teapa ! Si de ce nu isi bate cineva capul mai mult cu modul in care se realizeaza contractele decat modul in care se incheie acestea ? pana la urma, important este pretul si ce obtii pentru el la final, nu cine a luat banii aia. degeaba acordam contracte foarte cinstit, daca pana la urma ramanen fara autostrada si cu banii luati.
  • criterii de atribuire (Joi, 3 iunie 2010, 10:19)

    natalia [anonim]

    Bua ziua, stimata doamna,
    Va rog sa imi raspundeti:
    1.ce lege reglementeaza si controleaza criteriile aberante de atribuire a contractelor de genul perioada de garantie de buna executie acordata lucrarilor ( unde vin societati cu peste 100 de ani de garantie) ?
    2.ce lege reglementeaza si controleaza criteriile de calificare ale ofertantilor atata vreme cat fiecare autoritate contractanta vine cu propriile inventii si artificii?
    3.cand veti reglementa termenul de raspuns al castigatorului unei licitatii ?
    4. in ce fel suporta consecintele autoritatea contractanta care in urma contestarii unei atribuiri de contract se dovedeste ca a incalcat legea?
    Va multumesc!
  • Crestere prgauri atribuire directa. (Joi, 3 iunie 2010, 10:26)

    Iulian [anonim]

    Buna ziua!
    1. Recent am citit prin presa ca s-ar propune cresterea pragurilor valorice pentru atribuirile directe la 40-50000 euro pt furnizare si servicii si 100000 pentru lucrari. Va rog sa ma lamuriti in ce masura considerati ca modificarea acestor praguri este de natura sa creasca concurenta intre operatorii economici si stimularea IMM-urilor? LA nivel local (comune si orase pana in 10000 locuitori) aceste contracte vor fi atribuite preferential pe critriu politic sau pe mita. Sunt cazuri in care se cumpara spre exemplu produse cu valori de 2-5 ori mai mari decat valorile de pe piata. Unde este pr. eficientei utiliz. fond. pub?
    2. Mentionez ca lucrez atat petru AC prin contracte de prestari servicii cat si pentru un operator economic ce depune oferte pentru contracte de servicii. In experienta mea de 3 ani nu am vazut nici o modificare legislativa care sa responsabilizeze AC in atribuirea contractelor de achizitie publica. Am avut neplacerea ca AC la care am participat cu oferta sa isi anuleze procedura de 3 ori din cauza carentelor in organizarea procedurii respective si a incalcarii princiipiilor prevazute de art. 2 alin. (2) OUG 34/2006. Aceste probleme au fost contestate la CNSC si de fiecare data am avut castig de cauza. Situatia mea nu este un caz izolat. In aceasta situatie, legislatia nu prevede sanctiuni pentru AC, decat numai in urma verificarilor efectuate de catre inspectorii UCVAP/ANRMAP/Curtea de conturi, verificari care de regula se desfasoara dupa incheierea contractelor de achizitie publica. In cazul de fata exclud situatiile in care sunt desemnati observatori UCVAP. Din noile modificari legislative propuse se incearca restrictionarea si sanctionarea pe cat posibil a op ec ce depun contestatii, fara o responsabilizare a AC direct proportionala. Pe scurt, CAND O SA VEDEM SANCTIUNI APLICATE AC PENTRU ANULAREA PROCEDURILOR DIN VINA LOR ca urmare a unei decizii favorabile CNSC?
  • Acord cadru (Joi, 3 iunie 2010, 10:35)

    Daniela [anonim]

    Daca in cadul unui acord cadru de furnizare la capitolul "Cantitate previzionata" se specifica o cantitate anuala de achizitie minima de 2 buc si o cantitate maxima de 5 buc, iar in total o cantitate de 15 buc in cei 4 ani ai acordului cadru, autoritatea contractatnta este obligata sa achizitioneze cantitatea minima anuala de 2 buc?
  • training pe domenii (Joi, 3 iunie 2010, 11:01)

    Doina Diaconu [anonim]

    Sunt presedintele unei asociatii nationale de firme prestatoare de servicii profesionale. Membrii nostri se confrunta mereu cu caiete de sarcini care includ aberatii din cauza necunoasterii specificului profesiilor noastre. Ar fi interesata ANRMAP sa organizeze un scurt training, la care sa ne dam concursul si noi, ca asociatie ?
    Presedinte AFIT, Asociatia Firmelor de Traduceri si Interpretariat de Conferinta, membra EUATC
  • Consortiu constructor plus finantator (Joi, 3 iunie 2010, 11:07)

    Cristiana [anonim]

    As dori sa pot gasi pe SEAP documentatia pentru
    licitatia care se adreseaza in acelasi timp constructorului (de strazi,autostrazi) si finantatorului, deci consortiului care este format din constructor iar acesta la randul lui vine si cu finantatorul - banca finantatoare.

    Modalitatile prin care constructorul vine impreuna cu finantatorul pentru a prezenta o oferta, sunt urmatoarele:

    (i) concesiunea cu redeventa (PPP) cand constructorul este si investitor sau se ocupa si de partea financiara si cea de-a doua ipoteza care ma intereseaza in speta
    (ii) doua parti care vin cu o solutie tehnica si una financiara.

    Intrucat de cateva zile caut si nu gasesc nimic, ma gandeam ca poate ma puteti ajuta in aest sens.
  • e-licitatie (Joi, 3 iunie 2010, 11:11)

    ion [anonim]

    Buna ziua,

    De ce nu luati sistemul eLicitatie care a ramas in cadrul centrelor subordonate MCSI dupa desfiintarea ASSI?

    Am observat ca acolo au ramas numai oameni necalificati si ne este foarte foarte greu sa vorbim cu cineva de acolo in rezolvarea problemelor noastre.
    Multumim!
  • Program anual achizitii publice (Joi, 3 iunie 2010, 11:26)

    Petru [anonim]

    Pentru desfasurarea misiunilor in teatrele de operatii au fost incheiate o serie de memorandumuri si acorduri tehnice intre Ministerul Apararii Nationale, in calitate de ordonator principal de credite, si structuri similare din cadrul altor state.
    Un ordonator de credite a fost imputenicit sa efectueze plata contravalorii bunurilor si serviciilor furnizate militarilor romani din teatrele de operatii de catre diverse structuri ale partenerilor externi.
    Va adresez rugamintea de a preciza daca aceste bunuri si servicii (hranire, spalatorie, cazare, carburanti-lubrifianti etc.) asigurate de partenerii externi militarilor romani din teatrele de operatii trebuie sa fie cuprinse in Programul anual al achizitiilor publice, avand in vedere ca acesta structura are fonduri prevazute in bugetul alocat si efectueaza platile catre partenerii externi.
  • Intrebari (Joi, 3 iunie 2010, 11:53)

    Fost functionar public [anonim]

    Buna ziua,
    Consider ca dreptul de a contesta o decizie a unei institutii publice este un drept universal si nu poate fi limitat sau constrans in nici un fel. De altfel Constitutia Romaniei prevede liberul acces la justitie, fapt pentru care consider ca modificarile ce se incearca a fi aduse sunt un pic pe langa lege. Problema cea mai mare este ca AMENZILE APLICATE DE ANRMAP SUNT ACHITATE DIN BUGETUL DE STAT SI NU DE CATRE CEI CE AU SAVARSIT ABUZURILE, acestia nesuportand consecintele incalcarii legii. Amenzile sunt platite din banii contribuabililor iar functionarii publici nu au nici o jena de a proceda la fel: vezi cazul Primariei Constanta. Nici pe departe nu sunt contestatii, cate abuzuri fac autoritatile contractante.
    Intrebari: conform raportului public al ANRMAP de control la Primaria C-ta, SC TELEGRAF a depus o declaratie pe proprie raspundere ca nu are datorii la bugetul de stat, si apoi s-a primit o hartie de la ANAF in care se mentiona ca in acea perioada SC TELEGRAF avea datorii. De ce nu au fost sesizate organele de control pentru fals in declaratii? De ce nu s-a anulat procedura avand in vedere faptul ca termenul maxim de completare a documentelor in acea perioada era de maxim 3 zile si s-au acordat 40 zile? De ce i s-a incredintat contractul in conditiile in care dupa 40 zile au depus o hartie in care se mentiona ca abia in acel moment nu mai figurau cu datorii la stat , cand SC TELEGRAF trebuia sa indeplineasca aceasta conditie la data deschiderii ofertelor si nu dupa 40 de zile de la acel moment?
  • Achizitii de munca (Joi, 3 iunie 2010, 12:06)

    Meda [anonim]

    In textul de baza al OUG 34 la anexa 2B apare ca si exceptie CPV aferent Recrutarii resurselor umane cu exceptia contractele de munca . In propunerea de modificare a ordonantei exceptia se refera la achizitiile de munca . Ce inseamna asta de fapt ?
    Ca tot ceea ce inseamna achizitie de munca adica resursa umana indiferent in ce forma contractuala nu se supune procedurilor de achizitie publica ?
    Ca un PFA poate sa puna la dispozitia unei autoritati contractante calitatea sa de resursa umana fara a fi selectata prin procedura de achizitie ?
  • autoritatea contractanta (Joi, 3 iunie 2010, 12:08)

    ana [anonim]

    va rog sa precizati daca o societate comerciala cu capital integral de stat are calitatea de autoritate contractanta , deci daca se supune sau nu , legii achizitiilor publice?
    Va multumesc!
  • Prelungire de contract (Joi, 3 iunie 2010, 12:18)

    Oancea Gheorghe [anonim]

    Va rugam sa ne comunicati un raspuns referitor la urmatoarea situatie:
    - Un contract de furnizare piese de schimb ptr autovehicule, atribuit prin licitatie deschisa, nu a fost executat in totalitate in perioada convenita, intrucat autoritatea contractanta nu a comandat toate produsele.
    - Motivul ptr care nu au fost comandate toate produsele este faptul ca pe perioada derularii contractului, au fost diminuate fondurile necesare.

    Intrebari:
    - Autoritatea contractanta poate accepta prelungirea duratei contractului in conditiile in care cantitatea totala si pretul contractului raman neschimbate?
    - In eventualitate ca vor mai exista astfel de situatii, documentatia de atribuire poate contine o prevedere privind prelungirea contractului?
  • comentarii si propuneri (Joi, 3 iunie 2010, 12:26)

    Roxana [anonim]

    1. Consider ca limitarea in ceea ce priveste contestarea deciziei CNSC este una abuziva si orice operator ar trebui sa aiba dreptul sa conteste in cazul in care considera ca rezolutia nu este corecta. Eventual ar trebui pentru acest tip de contestatii redus timpul de solutionare, indiferent de Autoritatea careia ii este adresata contestatia.
    2. Ar trebui introduse specificatii clare in lege,cu privire la modificarea tarifului cu care se castiga o licitatie, dupa semnarea contractului. Exista foarte multe cazuri intalnite prin care se castiga licitatia la un pret mic, iar in maxim 6 luni acest pret este crescut cu cel putin 50%, daca nu chiar dublat in unele cazuri. trebui sa fie specificat clar in lege cateva momente clare de monitorizare a contractelor ex: la 6 luni, la 1 si la 2 ani. Astfel se vor crea premizele unei concurente corecte si a unei piete libere si constatnte, in care valoarea serviciului este clar stabilita de la inceput, prevenind blocaje ulterioare sau tratarea neechitabila a beneficiarilor serviciului.
    3. In privinta serviciilor de salubrizare este specificataexclusivitatea operatorului care castiga licitatia, pe o zona teritorial-administrativa, fara sa se tina cont de legislatia de mediu privind clasificarea tipurilor de deseuri si responsabilitatile producatorilor de deseuri. Cum vedeti rezolarea acestei probleme, care induce un monopol pe piata si impiedica aplicarea legii si atingerea tintelor de tara stabilite?
  • repetare anulare procedura (Joi, 3 iunie 2010, 12:42)

    george [anonim]

    Cum comentati anularea repetata a aceleiasi proceduri , in cazul in care autoritatea invoca de fiecare data ca motiv exclusiv de anulare - abateri grave de la legislatie? Mentionam ca procedura a fost anulata de fiecare data pana la depunerea ofertelor. Care sunt consecintele legale ale unor astfel de practici?
  • Va beneficia cetateanul din Romania de cele mai bu (Joi, 3 iunie 2010, 12:44)

    Romania [anonim]

    Pentru fiecare tip de servicii/lucrari exista pe piata din Romania anumiti "lideri" ca sa le spun asa care castiga orice procedura sau care isi impart intre ei zonele tarii. Un alt fenomen mai nou sau mai vechi ar fi aparitia pe piata a companiilor locale, care evident ca nu au cum sa demonstreze o experienta care sa se ridice la nivelul cerintelor/asteptarilor autoritatilor contractante totusi castiga contracte.
    Ba ca se prezinta cu preturi foarte mici care ulterior sunt majorate pana si la 300% intr-o perioada surprinzaor de scurta (efectul il resimte omul de rand care plateste), ba ca AC fixeaza criterii de atribuire/evaluare tehnice mai mult decat subiective care nu pot fi si nu sunt verificate - castiga doar cele doua categorii mentionate mai sus.
    Modificari legislative se fac, se vor face.
    Sunt bine primite!
    Dar se vor aplica? Avem sau aveti ca si autoritate, capacitatea de a monitoriza, sesiza toate aceste proceduri? Celelalte utoritati pe care le-ti mentionat, care monitorizeaza si aplica sanctiuni, lucreaza de asemenea intr-o stransa legatura cu dumneavoastra? Termenele pentru verificare, monitorizare, pentru aplicarea penalizarilor, pentru tragerea efectiva la raspundere a partilor care prejudiciaza sunt eficiente?
    Va beneficia cetateanul din Romania de cele mai bune servicii la pretul cel mai bun de pe piata? Cand?
    Realitatea o vedem zi de zi pe strazi, la coltul blocului, in magazine etc.
  • art.9 lit.c1 si art.16 (Joi, 3 iunie 2010, 12:45)

    V.M. [anonim]

    1. Cum se poate aplica art.9 lit.c.1. in cazul atribuirii de catre operatorii economici a contractelor de servicii din categoria IIB finantate din fonduri structurale?
    2. Ce a impiedicat ANRMAP sa promoveze modificarea art.9 lit.c1 in concordanta cu prevederile Directivei Europene care stipuleaza aceasta obligatie doar in cazul serviciilor necesare pentru realizarea lucrarilor de constructii mentionate la lit.c. si nu a serviciilor, in general.
    3. Cine este autoritatea competenta sa declare un contract nul pentru cauza imorala? Ce legislatie se aplica in acest caz.
    4. Cine este autoritatea competenta sa declare un contract nul de drept?
    5. Este sau nu obligata autoritatea contractanta sa suspende procedura atunci cand primeste o contestatie? Daca nu este obligata, atunci ce posibilitati are AC in etapa de evaluare a ofertelor de a atribui contractul daca decizia CNSC se refera la modificarea criteriilor de eligibilitate sau a caietului de sarcini?
  • OUG 34 cea mai slaba legislatie in domeniul achizi (Joi, 3 iunie 2010, 12:52)

    gina [anonim]

    cum va explicati ca 90% din procedurile de achizitie ,sunt realizate cu criteriul de atribuire pretul cel mai scazut?? si in acest fel luam produsele, serviciile si lucrarile cele mai proaste calitativ.
    sa inteleg ca, din lipsa de profesionalism nu se aplica si celalalt criteriu de atribuire "oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v.economic sau din alte motive .......
    nu credeti ca factorii de evaluare ar trebui mai bine definiti pentru a nu da loc de interpretari gresite, asa cum am vazut ca se confunda factorii de evaluare cu cerintele de calificare ?
    nu credeti ca ar fi necesar sa se limiteze procentul minim de 70% pentru factorul de evaluare care reprezinta pretul ???????, pt ca am tot vazut in documentatiile de atribuire ca acest facotor de evaluare reprezinta chiar si 20% -30% ceea ce chiar este absurd.
  • modificari ordonanta 34/2006 (Joi, 3 iunie 2010, 13:14)

    nmf [anonim]

    Care a fost logica cand ati introdus art. 278/1 - restinerea garantiei.
    In raspunsul anterior ati facut afirmatia ca se retine un procent, pe site-ul ANRMAP scrie foarte clar: "se introduce art. 278/1 - in masura in care Consiliul respinge contestatia, autoritatea contractanta va retine contestatorului garantia de participare".
    Puteti sa-mi raspundeti de ce se retine aceasta? In cazul in care AC se considera lezata in vreun drept al sau poate actiona in instanta contestatorul.
  • majorarea pragurilor valorice (Joi, 3 iunie 2010, 13:41)

    andrei daniel [anonim]

    Intrebare 1 ; Cum explicati faptul ca in paralel cu proiectul de Ordonanta care modifica OUG 34/2006 propus de ANRMAP (si publicat pe siteul institutiei), SGG a pregatiti un alt proiect de act normativ - chipurile in scopul absorbtiei fondurilor europene -care are ca scop majorarea pragurilor valorice, fapt ce ar putea da naste la interpretari (n.n. - incurajarea coruptiei);
    Intrebare 2 - Este adevarat ca promotorul actului normativ elaborat de SGG este Mihai Prisacariu - fostul sef al CNSC actualmente consilier personal al sefului SGG?
    In speranta ca imi veti raspunde la aceste intrebari,
    Cu stima,
    Andrei Daniel
  • RASPUNSURI ANRMAP (Joi, 3 iunie 2010, 16:46)

    Ioana Morovan - moderator [hotnews.ro]

    Multumim tuturor pentru participarea la intalnirea online si pentru intrebarile transmise. Din cauza numarului mare de mesaje, doamna Presedinte ANRMAP Cristina Traila nu a putut raspunde tututor intrebarilor, insa va reveni cu raspunsuri la intrebarile ramase, in cursul zilei de vineri, 4 iunie.
  • Contracte secrete (Joi, 3 iunie 2010, 16:47)

    LondraMare [anonim]

    Se poate foarte bine face secretizarea unor întregi contracte de atribuire. E de ajuns ca A.C. să ştie unde şi ce să bifeze în anunţul de participare. Efectul este un anunţ de atribuire încare o parte din contracte sînt la vedere în secţiunea 5, iar restul sînt la "secret", invizibile publicului.

    Şi pun pariu că NUdoar armata, servciile secrete etc. fac uz de această portiţă de scăpare ... ci şi A.C.-uri "obişnuite" dar care au culoarea potrivită ...

    Aşa că ....
  • intrebare (Joi, 9 iunie 2011, 15:51)

    IULIA BOIDACHI [anonim]

    Ce se intampla cand dupa atribuirea unui contract de lucrar se constata o eroare la nivelul cantitatilor prevazute in caietul de sarcini? ce se intampla cu cantitatile suplimentare care daca ar fi fost luate in considerare ar dubla valoarea contractului atribuit?


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă