“Patriotismul este o valoare care merita cultivata in scoli, inclusiv prin intonarea imnului”. “Obligativitatea intonarii imnului in scoli este ca patrunjelul in ciorba: nici nu strica, dar nici bine nu face”. “Nu asa se insufla sentimentul de patriotism, cu forta. Imnul va fi respins de copii”. Acestea sunt cateva dintre reactiile pe care le-a generat adoptarea de catre senatori a proiectului de lege ce introduce obligativitatea intonarii imnului national in fiecare zi de luni in toate salile de clasa din invatamantul primar si gimnazial. Propunerea nu prevede sanctiuni pentru elevii si profesorii care nu se supun, iar votul final se va da in Camera Deputatilor.
- Ce “aderenta” va avea aceasta initiativa in Harghita si Covasna, unde sunt elevi care nu stiu limba romana? Ii va “spala pe creier” pe copii sau le va fi de ajutor? – vezi in articol o dezbatere pe aceasta tema
- Vezi in text ce dezbateri au fost in Canada, America, Japonia si Israel pe tema obligativitatii intonarii imnului
Proiectul de lege a fost votat de senatori saptamana trecuta, pe 21 decembrie, cu 56 voturi "pentru", 37 "impotriva" si o abtinere. El prevede urmatoarele:
- Drapelul Romaniei se arboreaza in mod permanent in fiecare sala de clasa din invatamantul primar si gimnazial, deasupra tablei de scris;
- Imnul national al Romaniei se intoneaza obligatoriu, in fiecare zi de luni in toate salile de clasa din invatamantul primar si gimnazial;
Maria Stavrositu, initiatoarea proiectului legislativ: Scoala reprezinta mediul optim pentru formarea spiritului civic si patriotic
Maria Stavrositu
Foto: Camera Deputatilor
Initiatoarea acestei propuneri, deputata PDL Maria Stavrositu, sustine in expunerea de motive ca "scoala reprezinta mediul optim pentru formarea spiritului civic si patriotic. Din pacate, asistam la o disolutie a valorilor si simbolurilor nationale si uitam ca acestea sunt elementele definitorii pentru identitatea oricarui stat. Usurinta cu care sunt folosite astazi, in locuri si la ocazii adesea nepotrivite, a condus la o uzura avansata a acestora".
Deputatul democrat-liberal declara ca "uitand ceea ce ne defineste ca popor, riscam sa ne pierdem reperele". "Statul trebuie sa se implice activ intr-un efort sustinut de comunicare coerenta a ceea ce ne reprezinta ca natiune, astfel incat simbolurile nationale sa ramana obiecte de veneratie si dupa terminarea scolii. Puterea lor trebuie sa stea in fiecare cetatean al Romaniei", sustine Maria Stavrositu.
"Prezenta propunere legislativa creeaza cadrul legal necesar constientizarii de catre elevi a importantei simbolurilor nationale in afirmarea identitatii tarii noastre prin expunerea si folosirea acestora in mod continuu intr-un cadru institutional", precizeaza initiatoarea proiectului.
Mircea Miclea: Daca le este explicat copiilor ca imnul exprima o atitudine de atasament fata de patrie si ca patriotismul este o valoare, cred ca efectul va fi benefic
Mircea Miclea
Foto: AGERPRES
Psiholog si fost ministru al Educatiei, Mircea Miclea a declarat pentru HotNews.ro ca aceasta initiativa “nu cred ca face mult bine, dar nu cred ca face rau”. “Sunt beneficii legate de faptul ca se cultiva prin acest comportament o valoare care eu consider ca este in continuare o valoare, si anume patriotismul. Cred ca este o valoare care merita cultivata. Daca ea nu este contaminata de retorica nationalista, cred ca patriotismul este un lucru foarte bun care merita cultivat”, sustine Miclea.
Potrivit acestuia, riscul ar fi ca imnul “sa fie o obligatie formala si atunci sa fie tratat cu indiferenta sau sa fie tratat ca o alta obligatie”. In ce priveste ipoteza ca parintii sa nu le dea voie copiilor sa intoneze imnul in scoala, Mircea Miclea sustine ca “rezistenta din partea parintilor ar fi o eroare”. “Imnul national este imnul national si este imnul care exprima o anumita atitudine a unei natiuni. Nu conteaza ca l-ai cantat tu in socialism sau nu; mi se pare o aberatie din partea parintilor daca s-ar opune unei astfel de masuri. Nu conteaza biografia lor. In continuare spun, cred ca patriotismul decorticat de ideologia nationalista este o valoare”, a explicat psihologul.
Intrebat ce efect va avea initiativa in Harghita sau Covasna, unde multi copii nu stiu limba romana, Miclea a declarat ca aceste “cateva strofe se pot invata”. “Este imnul tarii, nu cred ca aduce atingere in niciun fel exprimarii culturale a nationalitatii respective. Daca o data pe saptamana, timp de 3-5 minute, se fredoneaza imnul national nu aduce nicio atingere identitatii culturale a unei nationalitati; niciuna”.
Mircea Miclea a declarat ca “daca le este explicat copiilor ca imnul exprima o anumita atitudine de atasament fata de patrie si ca patriotismul este o valoare, cred ca efectul va fi benefic. Cred ca nu e rau sa cultivam aceasta valoare. E o lume care se globalizeaza, dar castigul intr-o lume globalizata este cultivarea valorilor care te diferentiaza de altii, nu o cultivare a acelor valori pe care le are toata lumea”.
Sursa foto: Agerpres
Fekecs Karoly, director de scoala in Sfantu Gheorghe, jud. Covasna: Nu asa se insufla sentimentul de patriotism, cu forta
Fekecs Karoly este profesor de matematica si director al unei scoli generale din Sfantu Gheorghe, jud. Covasna. Contactat de HotNews.ro, acesta a declarat ca, in opinia sa, “un imn care se canta in fiecare saptamana fara sa aiba o acoperire in spate, ceva extraordinar, iesit din comun, pana la urma isi pierde partea sentimentala”. “Un imn de stat, dupa parerea mea, se canta la evenimente iesite din comun: la ceremonii, la evenimente sportive unde castiga un loc I la nivel national, international. Daca in fiecare saptamana se canta, nu mai are efectul pe care ar trebui sa il aiba asupra copiilor. Nu asa se insufla sentimentul de patriotism, cu forta”, a precizat Fekecs Karoly.
“Sunt copii care nu stiu limba romana, nu numai la clasa I. La noi, in zona asta, vorbitul in limba romana este foarte dificil. Se invata greu limba romana pentru ca nu mai folosesc copiii limba romana decat la scoala. Acasa, in familie - nu. Dar totul se poate invata, nu e nicio problema. De invatat imnul se poate invata. Ca nu vor intelege textul cei mici, la inceput, e altceva, dar de invatat se poate invata. Si vor canta, dar nu va fi nicio schimbare in continuare”, a continuat profesorul.
Potrivit acestuia, “oamenii o sa isi aminteasca si o sa spuna: a... pai iar ne-am intors la comunism. Intonarea imnului poate fi un lucru bun, dar nu asa de la o zi la alta si nu dupa asemenea situatii dificile care exista in tara. Trebuie incet-incet, de la evenimente mai importante”.
“Dar ce sa facem? Datoria ne obliga si ii obligam si pe copii sa cante”.
Mircea Dumitru, rectorul Universitatii Bucuresti: Daca va fi pur si simplu un ordin: trebuie sa cantati imnul, va garantez ca respingerea de catre adolescenti va fi foarte mare
Mircea Dumitru
Foto: Agerpres
Mircea Dumitru, noul rector al Universitatii din Bucuresti, a declarat pentru HotNews.ro ca “actul educativ este foarte foarte subtil, foarte fin si complex. Daca va fi pur si simplu un ordin: trebuie sa cantati imnul, va garantez ca respingerea de catre adolescenti va fi foarte mare si se va obtine de fapt ceva contrar efectului care este scontat de catre aceasta lege”.
“Pe de o parte, nu am nimic impotriva acestei idei. Este un lucru care trebuie respectat, e un simbol foarte important al natiunii romanesti si putem spune asa, cu o anumita emfaza si patetism, ca generatii intregi s-au sacrificat - ceea ce este foarte adevarat - pentru ca romanii sa poata canta un imn national. Astea erau conditiile istoriei atunci, trebuia ca romanii sa se identifice simbolic prin ceva si atat timp cat nu li s-a permis sa cante imnul national era un motiv de lupta foarte important. Acum nu mai suntem chiar acolo”, a explicat Mircea Dumitru, doctor in Filosofie si pana acum profesor la Departamentul de filosofie teoretica si logica al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii din Bucuresti.
Acesta a precizat ca “suntem intr-o stare sociala in care, din pacate, mult din autoritatea statului a fost grav stirbita. Si nu in ultimul rand din cauza modului in care functioneaza institutiile statului. Dar, pe de alta parte, sa impui unor tineri…” “Hai sa spunem ca cei din cursul primar o sa accepte mai usor pentru ca doamna invatatoare ii roaga sa cante imnul si va fi o intrecere intre ei, cine canta mai frumos. Dar ce te faci cu copiii care au 14-15 ani si incepe sa apara spiritul de fronda, de diferentiere fata de generatiile mai in varsta?”, a continuat rectorul UB.
“Poate ca e bine, ca un inceput pentru cultivarea spiritului civic la copii, ca acestia sa ia act si de aceste simboluri, care nu trebuie minimalizate, nu trebuie batjocorite. (…) Dar educatia este un lucru mult mai subtil si mai complicat. Regulamentele nu pot sa substituie educatia. De asta avem nevoie de educatori. Altfel am avea doar regulamente”, a declarat Mircea Dumitru.
Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti din invatamantul preuniversitar: Poate astfel se realizeaza si cresterea gradului de patriotism la copii
Mihaela Guna
Foto: Agerpres
“Nu pot sa spun ca am fi impotriva acestei legi; poate se realizeaza si cresterea gradului de patriotism la copii, daca este tratat cu seriozitate. Poate asa invatam si noi, toti, care este imnul national si semnificatia imnului national”, a declarat pentru HotNews.ro Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti din invatamantul preuniversitar.
Aceasta a declarat ca un pericol ar fi totusi interpretarea initiativei ca o revenire la practicile dinainte de 1989. “Dar parerea mea personala este ca nu este un lucru rau si daca ne atingem obiectivul ar fi foarte bine. Totul tine de modul in care este privit de copii, de seriozitatea si importanta pe care o dau cadrele didactice. Pentru ca daca devine nu neaparat o corvoada, ci un lucru care trebuie bifat si nu este tratat cu seriozitate, s-ar putea sa pierdem obiectivul si sa nu ajungem la lucrurile pe care ni le dorim cu toti”, a avertizat Mihaela Guna.
Presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti din invatamantul preuniversitar a precizat ca acest act “trebuie tratat cu seriozitate de catre cadrele didactice, astfel incat si impactul asupra copiilor sa fie la fel de serios si sa nu se denatureze aceasta actiune. In rest, nu avem nimic de obiectat. (…) In fond, suntem romani toti si traim in Romania, indiferent de nationalitatea pe care o avem, si trebuie sa privim problema ca atare”.
Ioana Malu, profesor de biologie: Este bine sa le dezvoltam copiilor sentimentul de patriotism
In anii ’80, o directiva a Ministerului de atunci al Educatiei a introdus obligativitatea cantarii imnului “Trei culori” in scoli, in fiecare zi, inainte de inceperea orelor si la finalul programului scolar, a povestit pentru HotNews.ro Ioana Malu, profesor de biologie la o scoala generala din Ploiesti, judetul Prahova. “Faptul ca il cantam de doua ori pe zi a facut ca obiceiul sa intre in mentalul colectiv ca si cum ar fi fost impamantenit de la inceputul regimului Ceausescu”, a declarat aceasta.
In ce priveste initiativa de acum, profesoara sustine ca este un lucru bun, care “le dezvolta copiilor sentimentul de patriotism”. “Poate ne vine sa radem acum cand spunem cuvantul ‘patriotism’, dar de cand a inceput exodul parintilor in Spania si Italia, nu mai auzim decat ca in Romania este iadul, iar in strainatate este raiul. Dupa Revolutie, notiunea de patriotism a fost oricum demonetizata; Ceausescu - arborand faptul ca e un mare patriot – odata cu moartea lui a ingropat si acest concept, iar toata lumea a incercat sa fie altfel decat patriot”, a declarat Ioana Malu.
Gheorghe Zisu, profesor de informatica: Initiativa este ca patrunjelul in ciorba: nici nu strica, dar nici bine nu face
Gheorghe Zisu este profesor de informatica la o scoala generala din Pitesti si este de parere ca introducerea obligativitatii intonarii imnului in scoli “este ca patrunjelul in ciorba: nici nu strica, dar nici bine nu face”. “E clar ca este o initiativa care in timp va produce efectul invers celui dorit. Elevii vor ajunge sa respinga obiceiul intonarii imnului, pe care o sa-l considere o corvoada. Si cum si acum, ca si inainte de ’89, nu sunt prevazute sanctiuni in lege pentru elevii care nu vor canta, incet-incet nu se va mai canta deloc”, a declarat acesta.
Daniel Funeriu: Ma declar adeptul unei astfel de initiative, dar trebuie sa fim vigilenti sa nu demonetizam aceste lucruri - asa cum a fost cazul in trecut
Daniel Funeriu
Foto: Agerpres
Pe 7 septembrie, Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, declara la emisiunea "Ultimul cuvant" (B1 TV) ca a cerut Institutului de Stiinte ale Educatiei sa faca un raport asupra oportunitatii introducerii intonarii Imnului de stat o data pe saptamana in scoli. Ministrul a precizat atunci ca este vorba doar de o propunere si ca aceasta urmeaza sa se dezbata in forurile avizate, urmeaza sa se faca o comparatie cu alte tari si sa se stabileasca astfel impactul pe care l-ar putea avea.
La inceputul anului scolar, Funeriu a anuntat in cadrul unei conferinte de presa ca le-a cerut inspectorilor "ca in fiecare scoala sa fie intonat imnul national la inceputul festivitatilor de deschidere a anului scolar, atat in ceea ce priveste melodia imnului, cat si in ceea ce priveste cele 4 strofe obligatorii".
"In ceea ce priveste posibilitatea de care am discutat, de intonare a Imnului National o data pe saptamana sau in conditii care vor fi stabilite ulterior, vom lua o decizie in urma analizei oportunitatii acestui lucru, pe care il vom face impreuna cu Institutul pentru Stiintele Educatiei. Eu, personal, ma declar adeptul unei astfel de initiative, pentru ca sunt convins ca este important sa respectam solemnitatea si simbolurile nationale, dar trebuie sa fim vigilenti sa nu demonetizam aceste lucruri - asa cum a fost cazul in trecut", a explicat ministrul Educatiei.
Traian Basescu: Propun ca in fiecare clasa de scoala sa existe un tricolor si la inceputul orelor sa cante imnul
Sursa foto: Agerpres
Amintim ca, pe 10 septembrie, presedintele Traian Basescu a propus la scoala de vara a UNPR ca in fiecare clasa de scoala sa existe un tricolor si la inceputul orelor sa se cante imnul national al Romaniei. "Va propun o initiativa ca in fiecare clasa de scoala sa existe un tricolor si la inceputul orelor sa cante imnul, asa cum noi am facut-o in toata perioada de liceu", a declarat Traian Basescu, sustinand ca o natiune care nu isi respecta simbolurile nu poate fi una puternica.
Ce spune Proiectul de Lege
Proiectul de Lege votat saptamana trecuta, 21 decembrie, in Senat cu 56 voturi "pentru", 37 "impotriva" si o abtinere, prevede ca:
- Drapelul Romaniei se arboreaza in mod permanent si la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al institutiilor de invatamant si cultura, precum si in fiecare sala de clasa din invatamantul primar si gimnazial, deasupra tablei de scris;
- Imnul national al Romaniei se intoneaza obligatoriu, in fiecare zi de luni in toate salile de clasa din invatamantul primar si gimnazial;
Vezi traseul proiectului legislativ in Parlament
Unicul initiator al proiectului legislativ este deputatul PDL Maria Stavrositu.
Descarca de aici Expunerea de motive
Ce se intampla in strainatate
In Statele Unite ale Americii si in Canada nu exista o lege care sa impuna obligatia intonarii imnului de stat in scoli. Cu toate acestea, in cele mai multe scoli de stat sau private din cele doua tari elevii canta zilnic sau saptamanal imnul national. Decizia in privinta incetarii cantarii imnului, respectiv a reluarii acestui obicei, se ia de catre directorii institutiilor de invatamant, de cele mai multe ori dupa o consultare a parintilor.
Relevant in acest sens este scandalul izbucnit la o scoala din Canada, unde majoritatea parintilor si a elevilor au protestat in anul 2009 fata de decizia directorului de a interzice intonarea imnului la inceputul orelor. Dupa o dezbatere aprinsa in cadrul societatii civile, la un an dupa ce directorul interzisese intonarea zilnica a imnului in scoala, inspectorul scolar a decis ca directorul scolii trebuie sa revina asupra deciziei si sa ii lase pe copii sa cante imnul zilnic, la scoala, inainte de inceperea orelor.
In Statele Unite ale Americii, Curtea Suprema a decis in repetate randuri ca elevii nu pot fi obligati sa intoneze imnul si, in consecinta, nici nu pot fi pedepsiti daca nu intoneaza imnul. Cu toate acestea, s-a pastrat obiceiul de a intona zilnic, in majoritatea institutiilor de invatamant, “The Pledge of Allegiance” – prin care elevii isi arata respectul fata de steagul federal.
In Japonia, in decursul acestui an a existat o adevarata dezbatere cu privire la obligativitatea cantarii imnului de stat in scoli. De aceasta data, obligativitatea ii priveste pe profesori, care de doua ori pe an trebuie sa cante imnul, in scolile publice, in cadrul unor ceremonii scolare. O profesoara care a refuzat sa se ridice in picioare si sa cante imnul a fost penalizata de conducerea scolii: a primit un avertisment oficial ca a sfidat ordinele superiorilor (act care ingreuneaza procesul de angajare la o alta scoala) si i s-a interzis sa participe la ceremoniile scolii.
In luna februarie a acestui an, aproximativ 400 de profesori au initiat un proces impotriva guvernului din Tokyo si a conducerii scolii, acuzandu-i de “patriotism impus”. In iunie, Curtea Suprema a decis ca ordinele date de conducerea scolii, prin care profesorii sunt obligati sa se ridice in fata steagului si sa cante imnul national in cadrul ceremoniilor scolare, nu incalca Constitutia si libertatea de gandire si de constiinta. Instanta a avertizat, insa, conducerea scolii ca nu poate lua masuri “excesive” impotriva profesorilor care se impotrivesc acestui ordin. Curtea Suprema a motivat decizia spunand ca elevii nu pot invata respectul fata de simbolurile nationale decat daca vad acest respect la profesorii lor. Citeste aici mai multe despre obligativitatea cantarii imnului national de catre profesori in scolile publice din Japonia.
In Israel, in luna iulie a acestui an Ministerul Educatiei a adoptat o directiva care cere ca in crese si gradinite in fiecare inceput de saptamana sa fie ridicat steagul si sa se cante imnul national. Sustinatorii acestui proiect au argumentat ca astfel de actiuni sunt obisnuite in democratiile mari, in special in Statele Unite ale Americii, noteaza Haaretz.com. Planul anuntat de ministerul israelian a generat, insa, o adevarata dezbatere pe acest subiect si si-a atras numeroase critici din partea profesorilor si a parintilor, multi numind aceasta initiativa drept "spalare de creiere".
19
7
